Eurostat: România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în trimestrul II din 2026

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în trimestrul II din 2026, arată datele prezentate de Eurostat. Indicatorul, ajustat sezonier, a crescut semnificativ față de primele trei luni ale anului, când se situa la 5,5% din PIB.

România a înregistrat cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, acesta ajungând la 9,2% din PIB, potrivit datelor Eurostat publicate la 21 octombrie. Evoluția reprezintă o deteriorare de 3,7 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când deficitul era de 7,7% din PIB, creșterea este de 1,5 puncte procentuale.

Valoarea trimestrială publicată de Eurostat trebuie interpretată în contextul metodologiei europene de calcul și al țintei de deficit de aproximativ 6% din PIB stabilite pentru întregul an 2026.

De ce are România cel mai mare deficit bugetar din UE?

Datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 arată diferențe importante între statele membre în ceea ce privește soldul bugetar raportat la produsul intern brut. România conduce clasamentul, cu un deficit de 9,2% din PIB. Următoarea țară este Ungaria, cu 7,2%, urmată de Polonia, cu 5,9%. Belgia și Bulgaria au înregistrat deficite de câte 5,3%, iar Franța a raportat 5,1%.

La nivelul Uniunii Europene, deficitul bugetar mediu a fost de 3,5% din PIB. În zona euro, indicatorul s-a situat la 3,3%. Prin urmare, deficitul României a depășit media europeană cu 5,7 puncte procentuale și a fost cu două puncte procentuale mai mare decât cel al Ungariei, țara aflată pe locul al doilea.

Clasamentul evidențiază presiunile asupra finanțelor publice ale României. Totuși, pentru o evaluare corectă a situației bugetare, datele trimestriale trebuie analizate împreună cu execuția bugetară pe parcursul anului și cu estimările privind deficitul anual.

Ce înseamnă deficitul de 9,2% din PIB în raport cu ținta anuală de 6%?

Procentul de 9,2% din PIB publicat de Eurostat se referă exclusiv la soldul bugetar din trimestrul al doilea din 2026, calculat în raport cu PIB-ul trimestrial și ajustat sezonier. Acesta nu reprezintă deficitul cumulat în primele șase luni și nici valoarea deficitului raportată la PIB-ul întregului an.

În schimb, ținta de aproximativ 6% din PIB vizează deficitul bugetar pentru întregul exercițiu financiar din 2026. Cele două valori nu pot fi comparate direct ca și cum ar descrie același indicator pentru aceeași perioadă.

O altă diferență importantă este cea dintre metodologia europeană ESA și sistemul cash folosit la raportarea execuției bugetare de către Ministerul Finanțelor. Metodologia ESA se bazează pe contabilitatea de angajamente, în timp ce execuția cash reflectă în principal încasările și plățile efective. Diferențele de înregistrare și de perioadă pot conduce la rezultate distincte.

Ce arată datele Ministerului Finanțelor Publice?

Conform datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar calculat în sistem cash după primele șase luni din 2026 a fost de 41,03 miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB. În aceeași perioadă din 2025, deficitul ajunsese la 69,80 miliarde de lei, respectiv 3,64% din PIB. Situația s-a modificat după primele nouă luni ale anului.

Deficitul cash a urcat la 78,52 miliarde de lei, adică 3,82% din PIB, însă a rămas sub nivelul din perioada similară a anului trecut, când se ridica la 102,47 miliarde de lei, reprezentând 5,35% din PIB. Execuția bugetară în sistem cash indică o îmbunătățire față de 2025, în timp ce seria trimestrială Eurostat arată o deteriorare a soldului ajustat sezonier între primele două trimestre din 2026.

Datele Eurostat sunt, de asemenea, provizorii și pot fi revizuite. Estimarea pentru primul trimestru din 2026, de exemplu, a fost modificată de la 3,6% din PIB, în datele publicate în iulie, la 5,5% în seria din octombrie. Prin urmare, deficitul trimestrial de 9,2% nu demonstrează, de unul singur, că România a depășit ținta anuală de 6% din PIB. Este necesară analiza indicatorului anual calculat conform metodologiei relevante.

Cum afectează situația bugetară?

Evoluția finanțelor publice are loc într-un context economic dificil, marcat de stagnarea activității economice, reducerea puterii de cumpărare și presiuni asupra companiilor.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate la 9 octombrie, economia României nu a înregistrat creștere în trimestrul al doilea din 2026 comparativ cu trimestrul precedent. În prima jumătate a anului, PIB-ul s-a redus cu 0,6% față de perioada similară din 2025, conform seriei brute.

Diminuarea consumului s-a numărat printre factorii care au influențat evoluția economică. În paralel, inflația a continuat să afecteze veniturile reale ale populației.

În mai 2026, salariul mediu real era cu aproximativ 6,9% mai mic decât în aceeași lună a anului precedent. În august, ritmul anual de scădere s-a temperat la circa 0,5%. Chiar și așa, salariul real consemna atunci a paisprezecea lună consecutivă de diminuare.

Cum afectează deficitul puterea de cumpărare?

Presiunile asupra puterii de cumpărare s-au resimțit și în cazul pensionarilor. Datele INS arată că indicele pensiei medii reale din trimestrul al doilea al anului 2026 a fost de 98,1% față de trimestrul precedent. Valoarea corespunde unei scăderi de aproximativ 1,9% a puterii de cumpărare în intervalul analizat.

În mediul de afaceri, numărul insolvențelor a continuat să crească. Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), în primele opt luni din 2026 au intrat în insolvență 4.782 de firme și persoane fizice autorizate (PFA), cu 4,85% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

Piața muncii a înregistrat, la rândul său, o evoluție negativă. O analiză realizată de Ziarul Financiar pe baza datelor INS indica o reducere cu peste 64.000 a numărului de salariați în iunie 2026 față de aceeași lună din 2025.

Aceste evoluții conturează un mediu economic în care consumul, veniturile populației și activitatea companiilor sunt supuse unor presiuni simultane.

Ce se întâmplă cu facturile neplătite pentru investițiile publice?

Finanțarea proiectelor de infrastructură și achitarea obligațiilor aferente investițiilor publice reprezintă un alt element important în gestionarea bugetului. La 10 septembrie, Ministerul Dezvoltării a anunțat că fondurile disponibile pentru Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” fuseseră epuizate. Începând cu 11 septembrie, depunerea unor noi solicitări de transfer a fost suspendată până la suplimentarea bugetului.

Ulterior, la 19 octombrie, Ilie Bolojan a declarat că programul avea facturi în sold în valoare de 2,4 miliarde de lei. Acestea ar putea fi achitate printr-o rectificare bugetară și prin redistribuirea fondurilor disponibile. Este important de precizat că valoarea facturilor aflate în sold nu reprezintă automat valoarea arieratelor. Pentru ca o obligație de plată să fie considerată arierat, trebuie să fie depășit termenul de scadență.

Presiuni există și în sectorul transporturilor. Valoarea contractelor semnate depășește 30 de miliarde de euro, în condițiile în care bugetul anual mediu destinat investițiilor este de aproximativ 6 miliarde de euro. Cu toate acestea, valoarea cumulată a contractelor nu trebuie confundată cu datoriile care trebuie achitate în 2026.

Proiectele se derulează pe mai mulți ani, iar plățile sunt efectuate în funcție de termenele și condițiile contractuale. În consecință, nu întreaga valoare a contractelor reprezintă o obligație de plată imediată pentru bugetul de stat.

Câți bani mai sunt de încasat din PNRR și SAFE?

Fondurile europene și finanțările destinate investițiilor reprezintă o altă componentă relevantă pentru situația financiară a României. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor din 16 octombrie, România încasase 13,27 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Alte 6,43 miliarde de euro erau aferente ultimelor două cereri de plată.

La sfârșitul lunii septembrie, veniturile înregistrate din granturile PNRR totalizau 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile ajunseseră la 27,19 miliarde de lei. Diferența dintre cele două valori era de 4,92 miliarde de lei.

Acest decalaj reflectă diferența dintre veniturile încasate și cheltuielile raportate până la momentul respectiv. El nu trebuie interpretat automat drept o pierdere definitivă a fondurilor europene.

Separat, România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,68 miliarde de euro sub formă de împrumuturi prin programul european SAFE. În august a fost primită o prefinanțare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar plățile efectuate în cadrul programului în primele nouă luni din 2026 s-au ridicat la 6,34 miliarde de lei.

De câți bani este nevoie pentru finanțarea deficitului?

Sumele aferente PNRR și SAFE au naturi financiare diferite și nu pot fi însumate direct cu deficitul bugetar. Unele reprezintă finanțări de încasat, altele sunt împrumuturi, granturi sau plăți deja realizate.

Necesarul de finanțare al statului include atât sumele destinate acoperirii deficitului bugetar, cât și banii necesari pentru refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență. Potrivit strategiei de finanțare a Ministerului Finanțelor, necesarul brut de finanțare estimat pentru anul 2026 este de aproximativ 278,5 miliarde de lei.

Din această sumă, circa 150,7 miliarde de lei reprezintă necesarul pentru refinanțarea datoriei publice scadente. Restul este asociat finanțării deficitului bugetar și celorlalte componente incluse în necesarul brut de finanțare. Necesarul total de finanțare nu reprezintă exclusiv deficitul bugetar și nici nu poate fi interpretat ca o datorie nouă de aceeași valoare.

În ansamblu, datele Eurostat indică o deteriorare semnificativă a soldului bugetar al României în trimestrul al doilea din 2026, în timp ce execuția cash arată un deficit mai redus decât în perioada similară a anului trecut. Pentru a stabili dacă România se va încadra în ținta anuală de deficit de aproximativ 6% din PIB, va fi necesară evaluarea rezultatelor bugetare pentru întregul an.