Expert european: Cum ar putea România să arunce în aer piața europeană de energie electrică?

Slovenul Janez Kopač, fostul director al Secretariatului Comunităţii Energetice între 2012 și 2021 și fost ministrul de Finanțe al țării, explică, într-o analiză publicată de Euractiv.com, felul în care o decizie aparent pripită sau nefundamentată destul a Guvernului României ar putea să devasteze piața energiei electrice în toată Europa, chiar în pragul începerii sezonului rece și într-o situație geopolitică delicată.

Taxa excepțională propusă de România asupra jucătorilor din piața energiei electrice are un defect major de proiectare: este retroactivă și se aplică tuturor trader-ilor, mulți dintre aceștia fiind acum expuși riscului de faliment, scrie Janez Kopač. Ca atare, propunerea României încalcă legislația UE și riscă să declanșeze un efect de domino periculos pe piața de energie electrică a UE, avertizează el.

Iată, mai jos, explicațiile și argumentele lui Janez Kopač (subl. red.):

În timp ce încercau să găsească un panaceu pentru piaţa supraîncălzită a energiei electrice, miniştrii energiei din UE şi Comisia Europeană nici nu au băgat de seamă că guvernul român a introdus o legislaţie care a pus efectiv cruce pieţei de energie electrică a ţării.

Având în vedere rolul important al României în schimburile transfrontaliere cu vecinii săi, această măsură ar putea declanşa un efect de domino care ar putea devasta piaţa unică europeană a energiei.

La 1 septembrie, guvernul român a adoptat o serie de modificări la Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile consumatorilor finali pe piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023 şi le-a publicat în aceeaşi zi în Monitorul Oficial.

Actul normativ taxează retroactiv toţi participanţii la piaţă pentru livrările din perioada de până în martie 2023 cu o taxă de 98% pe diferenţa dintre preţul mediu lunar al contractelor de achiziţie, indiferent de momentul încheierii acestora, şi cu o taxă de 100% pe diferenţa dintre preţul de export şi preţul pieţei pentru ziua următoare.

În cazul în care taxa nu este plătită, sancțiunea este interdicţia de a mai participa la tranzacții.

Măsura ar putea părea o taxă excepțională, dar este departe de a fi aşa. Ea este retroactivă, se aplică tuturor participanţilor la piaţă – nu doar producătorilor – şi taxează toate tranzacţiile, chiar dacă acestea au fost convenite şi contractate cu mult timp în urmă.

Acest lucru înseamnă că, dacă un trader a cumpărat energie electrică de la un producător român la un preţ de aproximativ 50 EUR/MWh în 2020 cu livrare în străinătate în septembrie 2022 şi a încheiat un contract de hedging, adică pentru 51 EUR/MWh, acum va trebui să plătească 100% din diferenţa dintre preţul actual şi preţul menţionat în contract.

Să presupunem că preţul actual este de 500 EUR /MWh. Baza de impozitare va fi de aproximativ 450 €/MWh, iar diferenţa va corespunde sumei taxei.

Un comerciant care a câştigat 1 €/MWh nu poate plăti în mod clar un impozit suplimentar de 449 €.

Acest lucru indică o consecinţă evidentă: falimentul comercianţilor autohtoni şi fuga celor străini. Cantităţile pur şi simplu nu vor fi livrate clienţilor.

Comercianţii din întreaga Europă sunt alarmaţi. România este o parte importantă a pieţei unice, iar nelivrarea ar putea avea consecinţe grave pentru comercianţii din întreaga UE.

Primul comentariu neoficial al guvernului român pe această temă a fost că măsura se aplică volumelor tranzacţionate pe piaţa la vedere şi că majoritatea pieţei este gestionată prin tranzacţii la vedere.

Cu toate acestea, datele disponibile public arată o imagine diferită.

Ponderea energiei electrice româneşti vândute pe pieţele spot este în prezent de aproape 40%, în timp ce restul a fost vândut pe pieţele la termen cu mult timp în urmă.

Textul este în prezent discutat în Parlament, iar prima tranşă din taxa cu pricina ar urma să fie plătită de participanții la piață până la 25 octombrie.

Să sperăm că taxa la nivelul UE pentru producătorii de energie electrică inframarginală – adică nealimentată cu gaz – va fi adoptată în curând. Una dintre prevederile măsurii europene este ca aceasta să devină efectivă la nivelul UE, abrogând toate măsurile naţionale, inclusiv cea românească.

Măsurile naţionale pripite, precum aceasta, pun în pericol piaţa unică europeană. Este incompatibilă cu principiile de bază ale cadrului de reglementare a UE în domeniul energiei şi principiul liberei circulaţii a mărfurilor şi le încalcă în mod flagrant.

Într-un moment în care companiile energetice se confruntă cu cerinţe tot mai greu de gestionat în ceea ce priveşte lichidităţile lor, iar sectorul energetic se află pe marginea prăpastiei, măsurile de impozitare retroactivă impuse de guvernul român tuturor companiilor energetice care operează în ţară ar putea fi proverbialul fluture care bate din aripi şi declanşează primul domino dintr-un vârtej de insolvenţe în lanţ.