”Gig economy” | UE va obliga firmele de livrări să își clasifice colaboratorii drept angajați

Circa 4,1 milioane de europeni care lucrează în calitate de colaboratori pentru aplicaţiile de ride-hailing sau pentru cele care livrează mâncare ar putea fi reclasificați ca angajaţi, obținând astfel drepturile cuvenite conform legislației muncii din statele membre, după cum arată un plan aflat în pregătire la Comisia Europeană, destinat îmbunătăţirii drepturilor angajaţilor din sectorul economiei informale – așa-numita ”gig economy”, scrie Bloomberg.

Potrivit unui proiect legislativ consultat de publicația americană, UE estimează că aceste propuneri ar putea majora costurile pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare cu până la 4,5 miliarde de euro pe an. În schimb, este posibil ca milioane de persoane care lucrează pentru companii precum Uber Technologies Inc., Deliveroo PLC şi Bolt Technology OU să aibă astfel acces la protecţie legală şi salariu minim pe economie. Alţi 3,8 milioane de muncitori ar primi confirmarea că sunt liber profesionişti.

Acțiunile Deliveroo au scăzut cu până la 5,6% la debutul ședințelor de tranzacționare de vineri, în timp ce Delivery Hero SE a scăzut cu 2,7%.

Platformele digitale se vor opune propunerii Executivului comunitar, care în opinia lor va conduce la pierderi mari de locuri de muncă.

La începutul acestui an justiţia spaniolă a decis că angajaţii platformelor de livrări trebuie consideraţi drept curieri, ceea ce a determinat Deliveroo să se retragă din Spania şi o altă aplicaţie de livrare de mâncare să îşi reducă operaţiunile din Spania.

În analiza de risc care însoţeşte propunerea, Comisia Europeană susţine că nu este posibil să calculeze posibilele pierderi de locuri de muncă. De asemenea, Comisia mai apreciază că modificarea regulilor ar putea să afecteze în mod negativ flexibilitatea muncitorilor.

În plus, este posibil ca noile reguli să crească costurile pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare, în condiţiile în care Executivul comunitar apreciază că este posibil ca o parte din costurile majorate ale platformelor să fie suportate de consumatori.

Cu toate acestea, Comisia Europeană susţine că aceste propuneri au fost considerate drept cea mai eficientă variantă pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale angajaţilor şi pentru a-i ajuta să aibă acces la sistemele de protecţie socială. De asemenea, statele membre ar putea strânge anual aproximativ patru miliarde de euro de pe urma majorării taxelor şi contribuţiilor sociale.

Conform propunerilor Bruxelles-ului, care ar urma să fie date publicităţii săptămâna viitoare, orice muncitor al cărui loc de muncă este controlat de o platformă digitală poate să se bazeze pe faptul că este un angajat, indiferent cum este descris în contractul său de muncă. Dacă vor dori să susțină altceva, platformelor digitale le va reveni obligaţia legală de a dovedi că acel muncitor nu este un angajat.

Înainte de a primi caracter obligatoriu, propunerea Comisiei va avea nevoie să obţină sprijinul statelor membre UE şi al Parlamentului European.