Goldman Sachs: Petrolul va trece de 100$ barilul în 2023; posibilă criză de aprovizionare în 2024
Cotațiile țițeiului vor ajunge din nou la peste 100 de dolari pe baril în acest an, iar piața globală s-ar putea confrunta cu o problemă serioasă de aprovizionare în 2024, în condițiile există îngrijorarea potrivit căreia capacitățile de producție neutilizate nu vor putea fi readuse în piață în timp util, arată o analiză proiectivă prezentată de Goldman Sachs și citată de Bloomberg.
În condițiile în care sancțiunile aplicate Moscovei ar putea conduce la scăderea pe termen lung a exporturilor de petrol rusesc, iar cererea de pe piața chineză se va redresa, pe măsură ce Beijing-ul renunță la politica Zero Covid, prețurile vor crește dincolo de pragul de 100 de dolari pe baril, comparativ cu nivelul lor actual de puțin peste 80 de dolari, potrivit analiștilor de la Goldman Sachs.
Scăderea investițiilor noi în industria de profil, pentru ca producția să poată satisface cererea, reprezintă, de asemenea, un factor de creștere a prețurilor, iar lipsa capacităților de producție poate deveni o problemă majoră până în 2024, a declarat analistul Jeff Currie, în marja unei conferințe pe teme energetice desfășurate duminică la Riad, în Arabia Saudită.
”Așa-numitul superciclu al mărfurilor este acea secvență de creșteri ale prețurilor în cadrul căreia fiecare cotație de vârf depășește vârfurile anterioare, la fel cum fiecare cotație minimă a ciclului este mai mare decât cotația minimă anterioară”, a explicat Currie, care conduce departamentul de cercetare în segmentul mărfurilor la Goldman Sachs.
Până în mai, spune el, pe piețele petroliere ar trebui să se manifeste din nou un deficit de ofertă în comparație cu cererea. Această situație ar putea să pună în funcțiune o bună parte din capacitatea neutilizată în prezent pe care o mai au marii producători globali. Astfel, prețurile vor urma să descrie o traiectorie ascendentă, a spus el.
În ultimii câțiva ani, piața petrolului s-a caracterizat printr-o perioadă de volatilitate ridicată, scăzând sub 20 de dolari pe baril în timpul pandemiei de coronavirus, înainte de a urca aproape de 130 de dolari, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat oferta care era deja sub nivelul cererii globale.
Totodată, costul carburanților a crescut și mai mult, pe măsură ce rafinăriile își creșteau la maximum capacitatea de producție, însă, ulterior, prețurile au cunoscut o temperare, în condițiile în care piețele au căutat și au găsit resurse alternative de aprovizionare.
La aceeași conferință de la Riad, ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, a folosit ocazia de a atrage atenția cu privire la pericolul pe care îl reprezintă lipsa investițiilor noi în capacități de rafinare, fapt care ar putea lăsa goluri importante pe piață. El a reiterat ideea că țările exportatoare de petrol, reunite în OPEC+, vor rămâne precaute cu privire la eventuala decizie de a crește producția.
Arabia Saudită este liderul de facto, alături de Rusia, al grupului cartelizat care reunește Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și alți producători, în efortul lor de a echilibra cererea și oferta, menținând în același timp prețurile acceptabile pentru membrii săi. Prințul Abdulaziz a spus că eforturile OPEC+ de a limita oferta au salvat piețele petroliere în timpul scăderii cererii din timpul pandemiei.
Jeff Currie a reiterat punctul de vedere al analiștilor de la Goldman care anticipează că OPEC+ va modifica limitele de producție și va încerca să crească producția în a doua jumătate a acestui an.
Deocamdată, un comitet de monitorizare a pieței de pe lângă OPEC+ a recomandat în această lună grupului să mențină producția de petrol la cotele actuale.
”În acest moment, suntem încă într-o stare de surplus, pentru că piața din China încă nu și-a revenit cu totul”, a precizat Currie.
Însă, în acest an, capacitatea de producția ar putea să devină o problemă, pe măsură ce cererea va depăși oferta, a mai spus el.









