Grok, chatbotul dezvoltat de Elon Musk, folosit în atacurile SUA asupra Iranului

Grok, inteligența artificială dezvoltată de x-AI, compania lui Elon Musk, a fost folosită în bombardarea Iranului.  Informația a fost dezvăluită într-o declarație depusă în instanță de un înalt oficial de la Pentagon. Acesta a apărat un uriaș centru de date – Colossus 2, aflat la periferia orașului Memphis – care face obiectul unui proces de mediu.

Compania lui Musk este acuzată că turbinele pe gaz care alimentează centrul de date poluează. Pentagonul argumentează că funcționarea chatbotului este o chestiune de securitate națională primordială. Grok ar fi fost folosit pentru a trage peste 2.000 de muniții asupra a 2.000 de ținte în 96 de ore, anunță The Independent, citat de Digi24.

Grok, un chatbot generativ de inteligență artificială dezvoltat de xAI, se numără printre cele patru modele de IA „capabile în prezent să susțină aplicații de securitate națională”, potrivit lui Cameron Stanley, directorul pentru tehnologie digitală și inteligență artificială al Pentagonului. Chatbotul este, de asemenea, unul dintre cele trei produse „echipate pentru a susține operațiuni critice pentru misiune” în condiții de maximă confidențialitate, a scris Stanley.

Documentul pare să fie prima recunoaștere explicită din partea unui oficial al administrației că guvernul folosește IA lui Musk pentru a bombarda Iranul, alăturându-se altor câteva sisteme de IA care au fost supuse unei analize intense după ce atacurile conduse de SUA au ucis sute de civili, inclusiv copii.

Anchetatorii militari americani consideră că forțele americane sunt probabil responsabile pentru un atac asupra unei școli de fete din Minab, în urma căruia au murit cel puțin 175 de persoane, în majoritate copii, într-un incident pe care analiștii și reprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului îl consideră cel mai sângeros din punctul de vedere al victimelor civile de când forțele americane și israeliene au început să atace țara în luna februarie.

Analiști externi au sugerat că sistemul de selectare a țintelor bazat pe inteligență artificială al Pentagonului – pe lângă eroarea umană care a dus la neverificarea actualității hărților cu ținte – ar fi putut juca un rol în bombardament.

Țintele pentru Operațiunea „Epic Fury” au fost identificate cu ajutorul sistemului „Maven Smart” al Agenției Naționale de Informații Geospațiale (NGA), care utilizează IA pentru a afișa date pe un tablou de bord, cu scopul de a sprijini oficialii în procesul de luare a deciziilor. Aceste produse bazate pe IA nu creează în mod explicit ținte, ci funcționează în cadrul sistemului Maven pentru a identifica potențiale puncte de interes pentru serviciile de informații militare.

În documentele depuse luni la tribunal, Pentagonul a declarat că se bazează pe modelul Grok Gov al xAI, o suită de produse concepută pentru a colabora cu agențiile federale, cu caracteristici „care nu se regăsesc în niciun alt model de IA de ultimă generație”, potrivit lui Stanley. Pentagonul ar fi „grav” afectat de o hotărâre judecătorească care ar împiedica „implementarea, perfecționarea și actualizarea” xAI în cadrul Pentagonului, potrivit Departamentului Justiției.

Administrația Trump solicită unui judecător federal din Mississippi să respingă acțiunea în justiție intentată de NAACP, care susține că xAI, compania lui Musk, încalcă Legea privind aerul curat prin exploatarea a zeci de turbine pe gaz, în ciuda lipsei autorizațiilor necesare. NAACP susține că xAI operează cel puțin 57 de turbine utilizate pentru alimentarea centrului său de date Colossus 2 fără sistemele de control al poluării impuse de Legea privind aerul curat.

Acest centru de date și altele sunt „bine poziționate” pentru a asigura o „creștere critică” a capacității energetice în cazul unui „conflict armat sau al altor circumstanțe urgente” care afectează securitatea națională, potrivit lui Stanley. Centrele de date care alimentează produsele de IA utilizate de guvernul federal reprezintă un „instrument strategic pe termen lung, vital pentru menținerea avantajului nostru tehnologic față de adversari”, a scris el.

Mai mulți democrați din Congres propun legi pentru a restricționa utilizarea IA de către armată, după ce înalți oficiali au refuzat să investigheze decesele unor civili care ar fi putut fi prevenite prin controale mai stricte asupra inteligenței artificiale.

Un proiect de lege al senatoarei Kirsten Gillibrand ar asigura că comandanții umani ar rămâne la conducere în luarea deciziilor de viață și de moarte și ar interzice complet utilizarea IA în ceea ce privește armele nucleare, supravegherea internă și sistemele de arme autonome.

„Cele mai critice decizii care afectează securitatea noastră națională și viețile membrilor forțelor noastre armate trebuie să fie întotdeauna luate de ființe umane, nu de mașini care nu pot fi trase la răspundere”,

a declarat ea într-un comunicat la începutul acestei luni.

În acest moment, Pentagonul se îndreaptă spre implementarea unei tehnologii de IA incredibil de puternice fără a avea în vigoare măsuri de protecție bazate pe bunul simț, ceea ce ar putea avea consecințe catastrofale care ne-ar face pe toți mai puțin în siguranță. Trebuie să acționăm acum – nu pentru a împiedica progresul tehnologic, ci pentru a stabili reguli clare care să mențină controlul în mâinile oamenilor și să asigure o utilizare inteligentă și sigură a IA în război.

Deși se bazează pe mai multe produse de inteligența artificială pentru a lansa rachete asupra Iranului, Departamentul Apărării este, de asemenea, implicat într-o bătălie juridică privind utilizarea unui alt instrument de IA folosit în război.

Compania de IA Anthropic nu a reușit să ajungă la un acord cu Pentagonul după ce a constatat că administrația nu oferea garanții împotriva utilizării modelului său, Claude, pentru supravegherea internă sau pentru drone autonome. Pentagonul a desemnat apoi Anthropic drept un „risc pentru securitatea națională în cadrul lanțului de aprovizionare”, ceea ce ar putea pune în pericol viitoarele contracte ale companiei cu guvernul, declanșând o bătălie juridică care continuă și în prezent.