Helsinki ar putea deveni un “oraș sanctuar” pentru migranții fără acte. Ce le oferă acestora?

Helsinki ar putea deveni un “oraș sanctuar”, în condițiile în care noul guvern de dreapta continuă să ia măsuri drastice împotriva migranților fără documente, potrivit Euronews.

Cea mai recentă măsură luată de guvernul de coaliție al prim-ministrului Petteri Orpo, care include Partidul Finlandez de extremă dreapta antiimigranți, ar duce la anularea legislației introduse la începutul anului de fostul premier Sanna Marin, care prevedea ca autoritățile locale să ofere asistență medicală de bază gratuită pentru migranții fără acte, indiferent unde se află în țară.

Acum, noul guvern este gata să anuleze această lege, lăsând orașele să decidă dacă vor continua să trateze pe cont propriu migranții care nu au dreptul legal de a se afla în țară și de a avea acces la sistemul public de sănătate.

Această măsură face parte dintr-un nou pachet de măsuri menite să creeze un “mediu ostil” pentru migranți, inclusiv reducerea accesului la servicii și beneficii sociale și explorarea posibilității de a-i expulza într-o țară terță dacă nu se pot întoarce în țara de origine.

Capitala finlandeză și alte câteva orașe au promis că vor continua să trateze persoanele fără acte care au nevoie de ajutor medical, indiferent de ceea ce dorește guvernul.

“Considerăm că este foarte important să-i ajutăm pe acești oameni și vrem să milităm pentru egalitate”, explică Pipsa, o asistentă voluntară la Global Clinic din Helsinki, unde migranții fără acte pot veni pentru tratament medical de bază, inclusiv pentru primul ajutor, fără a pune întrebări.

În general, cifrele nu sunt uriașe, Global Clinic tratând în jur de 300 de migranți fără acte în fiecare an.

Aceștia ar putea fi solicitanți de azil ale căror cereri au fost respinse și ale căror apeluri finale au fost epuizate, dar care nu au părăsit încă țara; cetățeni UE, în principal din România sau Bulgaria, care se află în țară de peste 90 de zile și nu și-au regularizat șederea; sau orice cetățean UE care nu are asigurare sau căruia nu i s-a acordat încă acces la sistemul public de sănătate finlandez, care poate dura luni sau chiar ani în unele cazuri.

“Este important ca fiecare migrant fără documente să aibă aceleași drepturi, imaginați-vă o femeie însărcinată care are nevoie de un control medical sau care trebuie să aducă pe lume un copil, iar în unele orașe, femeile însărcinate și copiii au întâmpinat dificultăți în a fi tratați”, spune asistenta Pipsa. “Am avut speranțe atât de mari că în sfârșit avem această legislație [din epoca Marin] încât lucrurile se vor schimba, dar acum suntem foarte dezamăgiți că vor începe să elimine legislația”, spune ea pentru Euronews.

Gama de servicii disponibile pentru migranții fără acte este destul de limitată și se află la capătul cel mai ieftin al spectrului de costuri de asistență medicală.

Durerile de cap, durerile de spate, afecțiunile pielii, hipertensiunea arterială și monitorizarea diabetului se numără printre cele mai frecvente afecțiuni care îi aduc pe oameni la clinica gratuită din Helsinki, unde aceștia primesc ajutor de la traducători în arabă, bulgară și română, dar și în alte limbi la cerere.

“Este destul de ieftin să faci aceste controale de bază, dar dacă nu primești tratament și medicație, iar lucrurile se înrăutățesc mult, atunci când un pacient trebuie să meargă la Urgențe sau să fie internat în spital, costurile ulterioare vor fi mult mai mari”, spune Pipsa. “Noi spunem că nu numai că se vor economisi bani dacă avem aceste servicii medicale de bază gratuite, dar va costa mai mult să nu le avem, pe termen lung, iar oamenii vor avea de suferit”, adaugă ea.

La Primăria din Helsinki, decizia de a continua să ofere servicii gratuite ar putea pune administrația pe un curs de coliziune cu guvernul național. Atât primarul orașului Helsinki, cât și viceprimarul responsabil cu asistența medicală, provin din Partidul Coaliției Naționale al premierului Orpo – cunoscut pe plan local sub numele de Kokoomus – și acum mărșăluiesc în defavoarea dorințelor premierului în această privință.

“Este adevărat că și în interiorul Kokoomus există, de asemenea, păreri diferite”, a declarat pentru Euronews viceprimarul Daniel Sazonov. “Nu este prima dată – indiferent de partidele reprezentate în coaliția guvernamentală – când Helsinki are o politică proprie care diferă de politica națională”, adaugă el.

Sazonov spune că este de “datoria” sa să servească populația din Helsinki “cât mai bine posibil”.

“Aceste posibile modificări legislative vor însemna, desigur, că bugetul serviciilor sociale, al serviciilor de sănătate și al departamentelor de salvare din Helsinki va trebui să plătească aceste servicii din “buzunarul nostru”” – așa cum au făcut-o din 2017 – “dar, ca o chestiune de finanțe, aceasta nu este o problemă semnificativă”, explică el.

O decizie de a oferi asistență medicală de bază imigranților fără acte este, spune Sazonov, “pentru mine o problemă ușoară”, deoarece costurile sunt rezonabile, iar Helsinki este capabilă să se ocupe singură de această problemă. El subliniază, de asemenea, acordul politic al Consiliului municipal din Helsinki de a continua să furnizeze aceste servicii.

Cu toate acestea, pe lângă criticile venite din partea adversarilor politici la nivel național, inițiativa guvernului de a reduce drepturile de asistență medicală a atras furia Asociației Medicale Finlandeze.

“Intenția guvernului este în totală contradicție cu faptul că acesta a anunțat, de asemenea, că va lucra cu hotărâre pentru a promova egalitatea și nediscriminarea în societate”, spune Lauri Vuorenkoski, de la asociație.

Se vor muta migranții la Helsinki pentru asistență medicală?

Având în vedere că multe orașe finlandeze fie nu oferă servicii medicale gratuite de bază pentru migranții fără acte – fie sunt pe cale să oprească în curând aceste servicii – există o anumită îngrijorare că oamenii vor vedea Helsinki ca pe un “oraș sanctuar” pentru tratament medical.

În SUA, un oraș sanctuar este un loc sigur pentru imigranții fără documente, știind că autoritățile locale nu vor coopera cu guvernul național pentru a aplica legislația privind imigrația.

Deși situația din Finlanda este diferită – profesioniștii din domeniul medical nu au obligația de a contacta autoritățile de imigrare cu privire la statutul legal al unei persoane în țară – ar fi în firea umană să vrei să mergi într-un loc cu asistență medicală gratuită.

“Cercetările arată că accesul la asistență medicală nu este principalul motiv pentru care oamenii își schimbă locația în acest moment, dar de aceea este important ca oamenii să poată primi asistență medicală în locul în care stau”, explică asistenta Pipsa de la Global Clinic. “Dar oamenii vor începe să se gândească unde ar trebui să meargă. Linia noastră de asistență telefonică a primit deja apeluri din toată Finlanda, din Laponia și din Finlanda Centrală, așa că există mulți migranți fără acte nu doar în zona capitalei, iar acum nu există o legislație care să îi sprijine.”