Hemiciclul de la Strasbourg se înclină spre dreapta; cum arată balanța politică europeană după alegeri?
După cum arătau și estimările pre-electorale, primele rezultate ale alegerilor pentru Parlamentul European (PE) indică o preferință tot mai pregnantă a alegătorilor europeni pentru partidele din dreapta spectrului politic, cu toate nuanțele lor, în timp ce socialiștii, verzii, liberalii și extrema stângă au pierdut numeroase locuri în viitoarea componență a hemiciclului de la Strasbourg, potrivit datelor preliminare, citate de publicația Euractiv.com.
Grupul Partidului Popular European (PPE) a obținut 184 de locuri, menținându-și poziția de principală forță politică în Parlamentul European. Formațiunea de centru-dreapta a obținut chiar cu 9 deputați mai mulți decât în precedenta legislatură.
Socialiștii europeni (S&D) s-au clasat pe locul al doilea, cu o estimare de 139 de locuri. Dacă rezultatele vor fi confirmate și la finalul numărătorii, socialiștii își păstrează exact același număr de eurodeputați ca în precedenta componență a PE.
Grupul liberal Renew Europe este principalul pierzător al alegerilor, contingentul de eurodeputați micșorându-li-se de la 102 locuri la doar 80. Totuși, și-ar putea păstra locul al treilea în clasamentul forțelor politice europene, deși riscau să și-l piardă, în condițiile creșterii grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și a celui de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID).
Pierderile celor de la Renew pot fi parțial atribuite dispariției partidului liberal ”Ciudadanos” din Spania și înrăutățirii dramatice a rezultatelor partidului președintelui francez Emmanuel Macron, care a pierdut zece locuri față de alegerile din 2019, de la 23 până la 13.
Pe dreapta hemiciclului, alegătorii au acordat trei locuri suplimentare pentru ECR, ducându-i de la 69 la 73 de europarlamentari. ID a obținut 58 de locuri, comparativ cu cele 49 anterioare.
Pe de altă parte, un număr de 53, respectiv 45 de mandate se încadrează în categoria ”alții” și respectiv ”neafiliați”, grupuri care reunesc toate partidele noi care nu și-au declarat încă oficial apartenența la vreun grup. Mulți dintre aceștia sunt considerați a fi de extremă dreaptă și ar putea să se alăture unuia dintre cele două grupuri menționate, ECR sau ID.
Printre aceste partide se numără AfD din Germania, Fidesz din Ungaria, ”Republica” din Slovacia, AUR din România, SLAF din Spania și ”Renașterea” (”Văzrajdane”) din Bulgaria.
Premierul maghiar Viktor Orbán și liderul opoziției de extremă dreapta din Franța, Marine Le Pen, au solicitat îndelung o unificare a forțelor de dreapta neafiliate, însă deocamdată nu există consens între acestea și nu este clar în ce măsură grupurile ECR și ID vor reuși să îi atragă. În condițiile în care vor avea succes, ar putea apărea un nou grup mai mare de partide de dreapta, cu discursuri cu caracter extremist de diverse facturi, care ar putea trece pe locul al 3-lea în clasamentul principalelor forțe politice europene. Într-o situație aparte și ideală pentru ei, aceștia ar putea trece de socialiști și ar putea revendica chiar poziția a doua.
După ce data trecută se clasaseră pe locul al 4-lea, Verzii au obținut doar 52 de locuri, de la 73 de mandate până acum, ajungând pe poziţia a şasea. Pierderile Verzilor pot fi atribuite, în principal, rezultatelor foarte slabe obținute în fief-urile lor tradiționale: Germania, Austria și Franța.
Stânga europeană a obținut doar 36 de mandate, în ciuda unor rezultate remarcabile avute în Europa de Nord, în Italia și în Belgia, rămânând cel mai mic dintre grupurile politice principale ale viitorului Parlament European.










