Închide

Inflația anuală, spre 8%. Criza prețurilor la energie se vede în creșterea tuturor prețurilor

Avatar
money, coins, stack

Fotografie de kschneider2991 pe Pixabay

Timp de citire: 4 minute

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,39%, mărfurile alimentare cu 5,25%, iar serviciile cu 3,96%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De la începutul anului, inflaţia (octombrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este +7,4%.

Alimentele s-au scumpit cu puțin peste 1% în doar o lună și cu peste 5% de la începutul anului. Cartofii s-au scumpit cel mai mult (+9,7%) în ultimele 30 de zile, urmați de legume și conservele de legume (+3,5%). Pâinea e mai scumpă cu +1,7%, zahărul cu +3,2%, iar fasolea (și alte leguminoase) cu +4%. De asemenea, față de octombrie 2020, cartofii sunt mai scumpi cu 18%, iar uleiul cu 26%.

În categoria produselor nealimentare, combustibilii s-au scumpit cu 6,5% în doar o lună și cu 23,5% de la începutul anului. Energia electrică și gazele, în ansamblu, sunt mai scumpe cu 7,7% față de luna trecută și cu peste 30% față de decembrie 2020. Acest avans este dat de prețul gazelor, care a crescut cu 21,2% în doar 30 de zile. Acestea sunt mai scumpe cu 46% față de începutul anului.

În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri au fost consemnate la alte servicii (plus 7,03%), cele de apă, canal, salubritate (6,51%) şi serviciile de îngrijire medicală (5,58%). De la începutul anului în curs, cele mai mari majorări de tarife au fost înregistrate la apă, canal, salubritate (6,98%), la alte servicii (6,74%), şi serviciile poştale (5,53%).

Serviciile de transport aerian s-au ieftinit cu 16,2%.

BNR a crescut ieri dobânda-cheie, în încercarea de a ține inflația sub control

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în ședința de ieri, 9 noiembrie 2021, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, de la 1,50%, începând cu data de 10 noiembrie 2021, potrivit unui comunicat al BNR. De asemenea, banca centrală vorbește despre intenția de ”a păstra controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară”.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% în august şi 3,94% în iunie.

Accelerarea creşterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, similar evoluţiilor din prima parte a anului. Principala contribuţie a aparţinut, de această dată, majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.

În comunicatul său, BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei își va prelungi trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului ţintei şi peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 şi I 2022.

Ulterior, ea va cunoaşte însă o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului ţintei, pe fondul unor ample efecte de bază, precum şi în condiţiile creşterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată, pe o traiectorie sensibil mai joasă decât cea prognozată în august, mai precizează BNR.

Banca centrală menţionează că

”… măsurile privind compensarea creşterii şi plafonarea preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni imprimă un caracter fluctuant evoluţiei prognozate a ratei anuale inflaţiei pe orizontul scurt de timp – creştere în octombrie 2021, urmată de scădere în noiembrie şi apoi de o altă majorare în aprilie 2022, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte”.

Modul de includere în calculul IPC a impactului acestora este încă incert, precizează comunicatul BNR.

Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din blocaje în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.

Potrivit BNR, surse importante de incertitudini şi riscuri rămân, totodată, conduita politicii fiscale, precum şi absorbţia fondurilor europene, prioritar a celor aferente programului Next Generation EU, inclusiv în contextul crizei politice, date fiind, printre altele:

  • necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetară din acest an şi coordonatele proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv;
  • procedurile de natură juridică şi tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obţinerea prefinanţării din fondurile aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, alături de ţintele şi jaloanele ce condiţionează primirea ulterioară a tranşelor de finanţare.

Valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate continuă, de asemenea, să genereze incertitudini şi riscuri mari la adresa previziunilor, cel puţin în perspectivă apropiată, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern şi al potenţialelor implicaţii asupra activităţii economice şi a pieţei muncii, dar şi pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare.

scroll to top