Inflația în decembrie va depăși 16%. Dar cât va fi inflația peste un an, conform BNR?

• Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) estimează că activitatea economică a ţării va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate.
• Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să ajungă pe un platou în trimestrul IV 2022, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală. Astfel, BNR estimează că rata inflaţiei va ajunge la 16,3% în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi vizibil peste valoarea de 13,9% din prognoza anterioară.
• Rata anuală a inflaţiei urmează să se reducă treptat, până la 11,2% în decembrie 2023, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 noiembrie 2022.

Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate pe 8 noiembrie majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75%, de la 6,25%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75%, de la 7,25% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75%, de la 5,25%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să ajungă pe un platou în trimestrul IV 2022, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, revizuită majoritar în sus, dar în sens descendent pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei. Astfel, după ce ajunge probabil la 16,3% în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi vizibil peste valoarea de 13,9% din prognoza anterioară –, rata anuală a inflaţiei urmează să se reducă treptat, până la 11,2% în decembrie 2023 şi apoi la 4,2% la finele orizontului prognozei, faţă de nivelurile de 7,5%, respectiv 2,3% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară.

Pe orizontul apropiat de timp, dinamica inflaţiei de bază va continua însă să fie afectată de efectele inflaţioniste mai mari ale şocurilor pe partea ofertei, au concluzionat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din menţinerea cotaţiilor mărfurilor agroalimentare la valori înalte, ce vor fi potenţate de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a alimentelor procesate şi a importurilor în coşul acestui indice. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la începutul anului viitor, dar într-un ritm tot mai lent, ajungând în decembrie 2022 la 13,6%, faţă de 11,4% în prognoza precedentă, pentru ca apoi să coboare progresiv, până la 7,9 la sută în decembrie 2023 şi la 4% la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5,5%, respectiv 3,8%.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, contrabalansate doar parţial ca impact de absorbţia de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU.

S-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile decelerării semnificative a creşterii acestuia în semestrul II al anului curent şi mai cu seamă în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei ridicate şi al evoluţiilor de pe piaţa muncii, precum şi sub influenţa creşterii ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.