Interzicerea exportului de orez din India va afecta milioane de oameni la nivel mondial
Interzicerea exportului de orez de către India ar putea să se răsfrângă asupra piețelor mondiale de orez și se așteaptă ca milioane de oameni să fie afectați, în special consumatorii asiatici și africani, potrivit CNBC.
India, cel mai mare exportator de orez din lume, a interzis exporturile de orez alb non-basmati la 20 iulie, în timp ce guvernul a încercat să controleze creșterea prețurilor interne ale alimentelor și să “asigure o disponibilitate internă adecvată la prețuri rezonabile”.
Țara reprezintă mai mult de 40% din comerțul mondial cu orez.
“Malaezia pare a fi cea mai vulnerabilă conform analizei noastre”, a declarat Barclays într-un raport recent, subliniind dependența considerabilă a țării de orezul indian. “Aceasta importă o parte substanțială din aprovizionarea sa cu orez, iar India reprezintă o parte relativ mare din importurile sale de orez”, au scris analiștii.
Este posibil ca și Singapore să fie afectat, raportul arătând că India reprezintă aproximativ 30% din importurile de orez ale orașului-stat.
Cu toate acestea, Barclays a precizat că Singapore depinde în mare măsură de importurile de alimente în general, nu doar de orez. În prezent, țara se află în plin proces de căutare de derogări de la interdicția Indiei.
Prețurile orezului se situează în prezent la maximele ultimului deceniu, El Nino punând și mai multe riscuri asupra producției globale în alți mari producători asiatici de orez, cum ar fi Thailanda, Pakistan și Vietnam.
Barclays a subliniat că Filipine ar fi “cel mai expus la o creștere a prețurilor globale la orez”, având în vedere că ponderea orezului este cea mai mare în coșul IPC al țării. Cu toate acestea, o mare parte din importurile de orez ale națiunii din Asia de Sud-Est provin din Vietnam.
Nu este prima dată când India impune o interdicție de export pentru orezul non-basmati, dar impactul de data aceasta ar putea fi mai puternic decât până acum.
În octombrie 2007, India a impus o interdicție asupra exporturilor de orez non-basmati, pentru ca apoi să ridice temporar interdicția și să o impună din nou în aprilie 2008, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor cu aproape 30%, ajungând la un nivel record de 22,43 dolari pe suta de kilograme (cwt).
Prețurile s-au triplat în decurs de șase luni, potrivit unei companii de cercetare agricolă, Centrul Internațional al Cartofului (CIP).
Samarendu Mohanty, directorul regional asiatic al CIP, a remarcat că India nu era un jucător important în exporturile globale de orez non-basmati la acea vreme, iar interdicția actuală are “un impact mai mare” decât în urmă cu 16 ani.
El a adăugat că amploarea interdicției va depinde de modul în care alți importatori și exportatori de orez vor reacționa.
“Posibil haos” pe piețe?
Dacă marii exportatori de orez, precum Vietnam și Cambodgia, își impun propria formă de restricții la export, iar importatorii importanți, precum Indonezia și Malaezia, se grăbesc să își facă rezerve, lumea va avea în față “un posibil haos pe piața orezului”, a spus Mohanty.
El a avertizat că ar putea fi chiar mai rău decât consecințele din 2007.
“Numărul persoanelor afectate de interdicția orezului indian va fi de ordinul milioanelor”, a spus Mohanty, adăugând că consumatorii mai săraci din țările vecine Indiei, în special din Bangladesh și Nepal, vor fi cei mai afectați. “Există o probabilitate foarte scăzută ca această interdicție de export să fie ridicată”, a spus Mohanty, adăugând că interdicția este aici pentru a rămâne cel puțin până la alegerile generale din India din aprilie anul viitor.
Națiunea sud-asiatică se luptă în prezent cu prețurile ridicate la legume, fructe și cereale, o problemă care se blochează și care ar putea afecta perspectivele electorale ale premierului Narendra Modi.
Alte regiuni afectate
Asia nu este singura regiune afectată de interdicția de export de orez impusă de India, multe națiuni din Africa și Orientul Mijlociu fiind, de asemenea, vulnerabile.
Piețele foarte expuse la restricțiile de export ale Indiei sunt concentrate în Africa Subsahariană și în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA), a precizat BMI, o unitate de cercetare a Fitch Solutions. Firma a citat Djibouti, Liberia, Qatar, Gambia și Kuweit ca fiind “cele mai expuse”.
Retragerea de către India a orezului alb non-basmati, vine după ce în septembrie anul trecut a interzis expedierile de orezul sfărâmicios. Aceasta înseamnă că până la 40% din exporturile de orez ale Indiei sunt acum offline, potrivit previziunilor BMI.
Inflația din India a crescut la 4,8% în iunie, pe fondul creșterii prețurilor la alimente – încă în limita țintei de inflație a băncii centrale, cuprinsă între 2% și 6%.
Cu toate acestea, inflația “amenință să ajungă la 6,5% în iulie”, a estimat HSBC într-un raport datat 24 iulie.
Economiștii HSBC au avertizat că fenomenele meteorologice extreme ar putea pune și mai mult presiune asupra producției agricole.
“În cazul în care livrările scad, ar putea exista implicații asupra prețurilor la nivel global, care s-ar putea răsfrânge asupra grâului, care este un substitut parțial”, a notat banca. Economiștii au spus că prețurile cerealelor sunt deja în creștere atât pe plan intern, cât și la nivel global, acestea din urmă fiind afectate și de acordul privind cerealele din Marea Neagră.
Prețul grâului a sărit după ce Rusia s-a retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră.
În cadrul acordului, Moscova a acceptat să permită Ucrainei să continue să exporte cereale, în încercarea de a preveni o criză alimentară globală în urma războiului din Ucraina.
Însă Kremlinul s-a retras din acord în iulie, susținând că promisiunile făcute Rusiei în cadrul acordului nu au fost îndeplinite.