#InvestimînRomânia: Brânzeturi italiene făcute în Banat, într-o micro-fermă socială

Timp de citire: 5 minute

• Adriana Formenti este o italiancă venită în România acum 16 ani, ca voluntară a Mișcării Ecleziale Carmelitane, pentru a dezvolta proiecte sociale.
• În 2011, a înființat Asociația ”Curtea Culorilor”, care și-a propus să ofere o locuință, formație umană, culturală și profesională unor tinere fără familie, provenite din casele de copii.
• Între timp, a pus la punct o micro-fermă unde, pe lângă grădina de fructe, mirodenii și zarzavaturi, prelucrează laptele oferit de cele 5 văcuțe și îl transformă în 12 feluri de brânzeturi, după rețete tradiționale italienești.

La 34 de kilometri de Timișoara, după ce reușești să învingi dificultățile puse în cale de vechimea unui drum rămas parcă din timpul Imperiului Austro-Ungar, ajungi în satul Sârbova, o așezare cu puțin peste 100 de suflete. Majoritatea sunt oameni în vârstă, care trăiesc din pensii mici și din munca grea din agricultura de subzistență, la fel ca în Italia anilor ’50.

Nu există alimentare cu apă, gaz sau canalizare, totul a rămas ca în perioada dictaturii comuniste. Printre puținii locuitori rămași, cei care au avut șansă și-au săpat fântână și, cu o pompă electrică au reușit să-și facă baie în casă. Ceilalți folosesc fântânile din stradă și încă mai au “toaleta în grădină”.

În Sârbova a ales Adriana Formenti să se stabilească și să construiască o mică afacere socială, în jurul Asociației ”Curtea Culorilor”, înființată în urmă cu 9 ani, cu menirea de a avea grijă și a oferi educație unor tinere provenite din casele de copii, dar de care statul nu mai are grijă după 18 ani. Asociația a cumpărat două case cu ceva teren agricol în jurul lor și este în curs de construire a unei a treia, pentru a face loc activităților și întâlnirilor de vară.

”De cele mai multe ori, realitatea ne-a arătat că tinerii care au copilărit în casele de copii au vizibile carențe de comunicare și relaționare, au un nivel scăzut de autonomie personală și socială, iar stima de sine, de cele mai multe ori, este foarte scăzută. În același timp, vulnerabilitatea lor este dată și de o deficiență educațională ce nu a putut fi recuperată în mod autodidact, o dată cu trecerea timpului. Toate acestea îmbinate îi aduce în situația aproape imposibilă de a-și găsi un loc de muncă și de a-și crea condiții decente de locuit.
Asociația Curtea Culorilor vine și în sprijinul acestei categorii de persoane pentru a le da șansa de a-și organiza un stil de viață ordonat, decent și frumos”, arată Asociația.

În acest moment, Asociația ”Curtea Culorilor” oferă găzduire pentru patru persoane: Gabriela, Petronela, Roza și copilul ei, Dorian.

Grădina cu bunătăți

Solul fertil al luncii Timișului contribuie mult la bunătatea fructelor, zarzavaturilor și mirodeniilor cultivate cu grijă în micuța grădină a Asociației. Aici se face nu doar grădinărit, ci și școală. Beneficiarele Asociației învață cum să practice o agricultură in stil natural, fără a folosi nici un fel de soluții chimice pentru dezvoltarea și protejarea plantelor, chiar dacă aceasta presupune ca uneori recolta să fie împărțită cu micii dăunători naturali ai culturilor.

”Legumele, fructele și mirodeniile din grădina noastră sunt cultivate cu aceeaşi grijă și dragoste pe care oricine ar pune-o în grădina lui, cu atât mai mult cu cât roadele grădinii și ale muncii noastre le punem pe masa proprie”, spune Asociația.

Pe lângă consumul de produse proaspete, gospodăria de la ”Curtea Culorilor” le și conservă, folosind metode naturale, tradiționale, atât românești (conserve și dulcețuri), cât și italiene (de exemplu roșii uscate).

Pe cei 3.000 de metri pătrați de grădină, sunt cultivate ceapă, cartofi, morcovi, salată, varză, mazăre, zucchini, fasole verde, roșii de diferite feluri și bietole da coste (o verdeață specific italienească ce se mănâncă fiartă).

Alături, pe alți 400 de metri pătrați, zburdă niște păsări și animale de curte.

Brânzeturi fine, din rețele toscane, cu lapte din Banat

Brânzeturile de la ”Curtea Culorilor” sunt realizate după rețete tradiționale din Italia. Laptele folosit la producția lor provine de la vacile duse la pășunea satului, cheagul este de vițel și este natural, iar fermenții provin din iaurt.

Dacă la început micro-ferma producea doar trei tipuri de brânzeturi maturate (Sârbova, Tondello și Tomasar), în timp gama de produse maturate s-a extins, fiindu-le adăugate brânzeturi cu mirodenii sau nuci și Caciotta, fiind întregită de trei tipuri de brânzeturi proaspete (Ricotta, Ricotta la cuptor și Stracchino) și de iaurt natural.

”Am mers în Italia să învăț cum se face pe la micii producători. Apoi am revenit în România, am început să achiziționăm utilaje, iar acum avem o mică unitate de prelucrare a laptelui. Producem brânza de trei ori pe săptămână, brânza cu laptele de două zile păstrat în frigider la o temperatură de 4-5°C. Dimineața o smântânim, cu smântâna producem unt și apoi începem cu pasteurizarea manuală la 72°C timp de 20 de secunde. Apoi adăugăm culturi lactice, cheag natural de vițel, și urmărim fiecare rețetă în parte. Avem trei feluri de brânză proaspătă, stracchino, ricotta și ricotta la cuptor, și avem nouă feluri de brânză maturată. Primul fel de brânză pe care l-am făcut, l-am numit Sârbova, pentru că ne dorim ca toată lumea să cunoască satul nostru pentru brânzeturile pe care le facem aici. Este o brânză care se maturează până la 14 luni. Mai avem Tondello, de asemenea o brânză maturată de la o lună până la 6 luni. Toma este o brânză din Piemont, dar pentru că o facem la Sârbova, se cheamă Tomasar. Mai avem și celelalte «caciotte» cu diverse arome, cu piper, cu ardei iute, cu chimen, și mai avem brânzeturi cu diferite mirodenii și cu nucă”, descrie Adriana Formenti portofoliul de brânzeturi al Asociației, pentru ”Revista Fermierului”.

Cât privește desfacerea produselor, există destule dificultăți, dar, în cele din urmă, cu perseverență și răbdare, se rezolvă toate:

”Noi producem în cantitate mică. Am avut solicitări și de la un hypermarket care ne-a solicitat brânzeturi, dar am refuzat, pentru că nu vreau ca pe primul loc să fie producția de brânză, ci calitatea. Prefer să vindem la Piața Volantă din Timișoara, pentru care am achiziționat o mașină pentru vânzare și suntem foarte mulțumite”, spune Adriana.

Produsele se pot cumpăra de la piețele volante de la Stadionul Dan Păltinișanu (sâmbăta) și de la Dumbrăvița (vinerea), de la Reciproc Café, din centrul Timișoarei, precum și, evident, direct la Curtea Culorilor din Sârbova.

• • În perioada stării de urgență, cu posibilități limitate de a-și vinde produsele, Asociația ”Curtea Culorilor” a primit o mână de ajutor din partea CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, într-un gest salutar, de solidaritate. CRIES a achiziționat 40 kilograme de brânză proaspătă și 125 de litri de iaurt de la Curtea Culorilor, produsele fiind distribuite către persoanele fără adăpost.

    

  • Printre culturile din această primăvară, s-a numărat și deja celebrul sparanghel, însă seceta din acest an a diminuat mult recolta. Tradiția culturilor de sparanghel din Banat este puțin cunoscută, deși în această parte a țării această legumă nobilă este cultivată de sute de ani, în special de minoritățile germanofone (șvabii și sașii), de la care a ajuns în graiurile locale sub denumirea de ”șparghel”, după cuvântul din limba germană.

***

Proiectul #InvestimînRomânia se dorește unul de natură să încurajeze investițiile în România, menținerea capitalului în țară, păstrarea locurilor de muncă la noi acasă și dezvoltarea regională de durată.

Dacă proiectul vostru se încadrează obiectivelor enunțate mai sus, suntem deschiși să popularizăm orice companie mare sau mică, IMM sau antreprenor din orice domeniu economic. Trimiteți datele sumare despre proiect pe adresa info@afaceri.news și vă vom contacta cu celeritate.

Avem încredere în România, #InvestimÎnRomânia!