„Joc cu focul”: Amenințarea cu veto a lui Orbán privind sancțiunile pune Bruxelles-ul pe jar
În contextul expirării unui termen-cheie săptămâna viitoare, Viktor Orbán și deputații săi au evocat posibilitatea de a se opune prin veto sancțiunilor UE împotriva Rusiei, o măsură care ar bulversa politica externă a blocului comunitar, transmite Euronews.
Diplomații și oficialii de la Bruxelles își țin respirația în așteptarea de a afla dacă retorica tot mai critică a lui Viktor Orbán împotriva sancțiunilor UE se va traduce într-un veto care ar putea bulversa politica blocului față de Rusia, chiar săptămâna viitoare.
Din februarie 2022, blocul comunitar a impus interdicții radicale asupra comerțului cu Rusia în domeniile energiei, tehnologiei, finanțelor, bunurilor de lux, transporturilor și radiodifuziunii, printre altele. De asemenea, a înghețat active în valoare de 210 miliarde EUR deținute de banca centrală rusă în cadrul blocului, care au fost utilizate pentru a susține un împrumut de mai multe miliarde EUR pentru Kiev.
Toate acestea ar putea fi puse sub semnul întrebării în curând. Restricțiile, menite să paralizeze capacitatea Moscovei de a-și finanța invazia la scară largă a Ucrainei, trebuie prelungite la fiecare șase luni prin unanimitate, iar următorul termen este 31 ianuarie.
În ultimele zile, Orbán și deputații săi și-au înăsprit cuvintele dure împotriva regimului de sancțiuni, susținând că inaugurarea președintelui american Donald Trump, care dorește să negocieze cu rusul Vladimir Putin, impune blocului să-și regândească poziția de lungă durată.
„Problema prelungirii sancțiunilor este acum pe ordinea de zi, iar eu am tras frâna de mână și le-am cerut liderilor europeni să înțeleagă că acest lucru nu poate fi continuat”,
a declarat premierul ungar într-un interviu radio vineri dimineață.
Unul dintre miniștrii săi, Gergely Gulyás, a contestat deschis reînnoirea semestrială.
„Până acum, toată lumea a văzut prelungirea sancțiunilor ca fiind automată, dar noi nu credem că este automată acum”,
a declarat Gulyás joi.
Aceste comentarii au alimentat temerile că Ungaria își va folosi dreptul de veto pentru a bloca prelungirea, declanșând prăbușirea unui regim de sancțiuni construit cu multă migală prin 15 pachete și lipsind UE de instrumentul său cel mai dur împotriva Kremlinului.
„Este clar că, dacă Budapesta ar bloca, am avea o mare problemă la îndemână”,
a declarat un diplomat de rang înalt, care a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza caracterului sensibil al problemei.
„Budapesta se joacă cu focul”.
Diplomatul a descris situația politică ca fiind „halucinantă”, având în vedere condițiile cumplite de pe câmpul de luptă cu care se confruntă forțele ucrainene, și a prezis că UE ar plonja în „teritoriu necunoscut” dacă sancțiunile sectoriale s-ar prăbuși peste noapte.
„Șmecheriile pe care le primim de la Budapesta sunt aparent fără sfârșit”,
a declarat diplomatul.
O discuție cu ușile închise între ambasadori vineri nu a făcut decât să sporească incertitudinea, deoarece reprezentantul Ungariei a menținut ambiguitatea cu privire la poziția sa, au declarat mai mulți diplomați.
În schimb, Ungaria a cerut modificarea ordinii de zi a reuniunii de luni a miniștrilor afacerilor externe, pentru a permite ca punctul privind reînnoirea sancțiunilor, care este în general aprobat fără probleme, să fie dezbătut deschis după o discuție separată privind sprijinul pentru Ucraina.
Trimisul ungar a făcut, de asemenea, o serie de solicitări privind politica energetică și, în special, recenta decizie a Ucrainei de a pune capăt tranzitului de gaze rusești prin Ungaria, a declarat un alt diplomat.
Decizia, luată de președintele Volodymyr Zelenskyy pentru a împiedica Moscova să câștige „miliarde suplimentare pe sângele nostru”, a întâmpinat o reacție furibundă din partea Ungariei și Slovaciei, două țări fără ieșire la mare care încă achiziționează combustibili fosili ruși. La începutul acestei luni, premierul slovac Robert Fico a amenințat că își va folosi dreptul de veto ca represalii.
Diplomație “tranzacțională”
În interviul său radiofonic, Orbán a făcut o legătură directă între reînnoirea sancțiunilor și disputa privind gazele și a cerut Comisiei Europene să intervină în favoarea țării sale.
Comisia a declarat că nu are „niciun interes” în prelungirea tranzitului de gaze rusești.
„Ceea ce este închis acum, trebuie să fie redeschis din nou. Aceasta nu este o problemă pentru Ucraina, este o problemă pentru Europa, o problemă pentru Europa Centrală”,
a declarat prim-ministrul.
„Dacă ucrainenii vor ajutor, de exemplu sancționarea rușilor, atunci să redeschidem rutele de tranzit al gazelor și să permitem țărilor din Europa Centrală, inclusiv Ungariei, să primească gazul de care avem nevoie prin Ucraina”.
Legătura dintre cele două probleme i-a făcut pe diplomați să se scarpine în cap, încercând să înțeleagă cât de gravă este de fapt ultima amenințare. Orbán și-a folosit anterior dreptul de veto pentru a obține concesii, dar niciodată pentru a provoca un efect atât de perturbator asupra sancțiunilor.
„Amenințările sunt luate în serios. Dar nu este prima dată”,
a declarat un diplomat, denunțând modul «tranzacțional» al Ungariei de a face cereri.
„UE nu poate intra în modul panică de fiecare dată când cineva spune ceva la Budapesta”,
au adăugat aceștia.
“Am învățat să facem o distincție clară între ceea ce auzim la Budapesta și ceea ce se întâmplă la Bruxelles”.
Suspansul va dura cel puțin până când miniștrii de externe se vor reuni luni și reprezentantul Ungariei, Péter Szijjártó, va anunța poziția țării sale. Diplomații speculează că, în ciuda discuțiilor dure, Szijjártó va da înapoi dacă va putea obține o nouă asistență din partea UE pentru nevoile energetice ale Ungariei.
Acest lucru va deschide calea pentru ca reînnoirea să fie aprobată, dacă nu luni, atunci cel puțin înainte de sfârșitul lunii.
„Ne așteptăm la un rezultat pozitiv în urma acestei discuții. [Sancțiunile] sunt o parte esențială a strategiei noastre”,
a declarat un oficial UE de rang înalt. Problema tranzitului de gaze „nu are nimic de-a face cu sancțiunile împotriva Rusiei. Sancțiunile împotriva Rusiei sunt din cauza agresiunii”.
Întrebat dacă Bruxelles-ul elaborează deja un plan B, oficialul a declarat: „Nu avem în vedere nicio altă posibilitate decât ca acesta să fie aprobat în zilele următoare”.
Un factor care va influența cu siguranță discuția sunt ultimele comentarii făcute de Donald Trump, care i-a luat prin surprindere pe unii observatori cu comentarii la adresa Rusiei.
„Dacă nu ajungem la un acord, și în curând, nu am altă opțiune decât să pun niveluri ridicate de taxe, tarife și sancțiuni pe orice este vândut de Rusia în Statele Unite și în diverse alte țări participante”,
a declarat Trump.
„Putem să o facem pe calea ușoară sau pe calea grea – iar calea ușoară este întotdeauna mai bună”.
UE pregătește deja un al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu scopul de a le aproba înainte de cea de-a treia aniversare a invaziei, la sfârșitul lunii februarie.