Jocurile Politice de Iarnă | Cine sunt cei 21 de lideri care îi vor cânta în strună lui Xi la Beijing?

A 24-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă va începe oficial mâine, printr-o festivitate de deschidere fastuoasă care se va desfășura pe celebrul Stadion Național din Beijing – ”Cuibul de Pasăre” care a găzduit ceremonia de deschidere și în 2008, la ediția Jocurilor de vară din capitala Chinei. Spre deosebire de atunci, de această dată prezența înalților oficiali ai statelor participante la Jocuri va fi mult mai slabă, iar cei mai mulți dintre cei care vor asista la ceremonie sunt fie lideri autocrați, fie oficiali ai unor țări cu interese majore în și pentru China.

12 dintre cei 21 de lideri care vor asista mâine la festivitatea din ”Cuibul de Pasăre” provin din state în care standardele guvernanței democratice sunt respectate puțin sau deloc, potrivit unei analize realizate de Bloomberg. Acestea sunt etichetate drept ”regimuri autoritare” sau ”regime-hibrid”, potrivit clasificării folosite la elaborarea celui mai recent Indice al Democrației realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Criteriile principale utilizate de EIU pentru evaluarea sa sunt calitatea procesului electoral, participarea politică a cetățenilor și respectarea libertăților civile și a drepturilor omului.

Dintre celelalte nouă state, opt au fost clasificate drept ”democrații libere”. Al nouălea stat este Principatul Monaco, neinclus în evaluarea EIU.

Spre comparație, festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice din 2008 a atras o serie mult mai lungă de lideri mondiali, mulți provenind din democrațiile occidentale.

Boicotul diplomatic al Occidentului

Ediția din această iarnă a Jocurilor este marcată de un boicot diplomatic inițiat de Statele Unite, din cauza acuzațiilor îndreptate împotriva Chinei privind încălcările drepturilor omului în provincia nord-vestică a țării, Xinjiang. Persecuția minorităților musulmane din această regiune, în special cea a minorității uigure, a fost catalogată de Washington, dar și de alte capitale ale lumii, drept genocid.

Beijing-ul s-a străduit să gestioneze consecințele acestui boicot și a acuzațiilor care i s-au adus, spunând despre utilizarea termenului de ”genocid” că este ”o minciună bolnavă”. În plus, oficialii chinezi au transmis că, oricum, nici nu aveau de gând să invite la festivități reprezentanți politici ai unor state care au o poziție ”anti-chinezească”.

Ministerul de Externe de la Beijing a transmis că se opune politizării sportului și a promis că ”va asigura desfășurarea fără probleme” a Jocurilor de la Beijing.

”Jocurile Olimpice de Iarnă sunt un eveniment măreț pentru sportivii din întreaga lume, iar China are convingerea fermă că va prezenta lumii un eveniment olimpic simplu, sigur și minunat”, a transmis diplomația chineză.

În afara boicotului asumat al unor state, restricțiile legate de Covid-19 sunt o altă cauză care va contribui la scăderea prezenței liderilor mondiali la Beijing. China continuă cu strictețe politica sa ”zero-Covid”, una dintre cele mai stricte din întreaga lume, păstrându-se deosebit de vigilentă în special în jurul capitalei. În aceste condiții, demnitarii care vor sosi la ceremonii vor fi nevoiți să se supună unor regimuri stricte de testare.

Țările care își trimit reprezentanți la Beijing contribuie cu 6% din Produsul Intern Brut global, conform unor calcule făcute pe baza datelor Băncii Mondiale.

Interesul poartă fesul

În privința liderilor statelor cu economii în curs de dezvoltare, șansa de a fi prezenți la Beijing și de a se întâlni personal, chiar și pentru puține clipe, cu liderul chinez Xi Jinping este neprețuită. Și pentru Xi însuși evenimentul are o importanță aparte, întrucât încearcă să își reia activitatea diplomatică personală după o pauză de aproape doi ani din cauza pandemiei.

Președintele Argentinei, Alberto Fernandez, este de așteptat să ceară Chinei extinderea unei linii swap între băncile centrale ale celor două țări, în valoare de 130 de miliarde de yuani.

Cele cinci țări ex-sovietice din Asia Centrală și-au anunțat participarea împreună, după ce au negociat cu Beijing-ul un ajutor cumulat de 500 de milioane de dolari, alături de donarea a 50 de milioane de doze de vaccinuri anti-Covid-19 de producție chineză.

”Lista invitaților la Jocurile Olimpice de Iarnă arată că susținerea de către Statele Unite a diplomației bazate pe valori, alături de faptul că Beijing-ul preferă un tip de diplomație din ce în ce mai războinică, au slăbit treptat relația diplomatică a Chinei cu democrațiile liberale occidentale”, opinează Wen-Ti Sung, lector în cadrul programului de studii taiwaneze al Universității Naționale din Australia.

Acesta mai spune că țările care își trimit reprezentanții la Beijing

”… au mai puține de pierdut din punct de vedere diplomatic din nealinierea la poziția Statelor Unite decât au de câștigat din punct de vedere economic din participarea la ceremonie, încercând astfel să își cumpere bunăvoința Beijing-ului”.

Lista țărilor care își trimit reprezentanții de vârf la JO de la Beijing

Regimuri autoritare și autocratice:

• Cambodgia
• Egipt
• Kazahstan
• Qatar
• Rusia
• Arabia Saudită
• Tadjikistan
• Turkmenistan
• Emiratele Arabe Unite
• Uzbekistan

Regimuri-hibrid:

• Pakistan
• Kîrgîzstan

Regimuri democratice:

• Argentina
• Ecuador
• Luxemburg
• Mongolia
• Papua Noua Guinee
• Polonia
• Serbia
• Singapore

Clasificare potrivit Economist Intelligence Unit Democracy Index, ediția 2020.

Jocurile Pandemice de Iarnă

Delegația pakistaneză, în frunte cu premierul de la Islamabad, Imran Khan, trebuie să facă zilnic teste de Covid-19, timp de patru zile consecutive, în China, înainte de a participa la ceremonia de deschidere. Orice test pozitiv al vreunui membru al delegației va însemna, automat, plecarea înapoi spre casă a întregii delegații, potrivit informațiilor prezentate de surse pakistaneze, fără a fi fost confirmate oficial de către Islamabad.

Șefii de state și guverne din Austria, Letonia, Olanda, Noua Zeelandă, Suedia și Coreea de Nord au dat vina tot pe pandemie pentru absența lor de la Jocuri.

O situație specială este cea a Coreei de Nord, care este suspendată de către Comitetul Olimpic Internațional de la orice evenimente de natură olimpică până la sfârșitul anului 2022, deoarece a refuzat să participe la Jocurile Olimpice de la Tokyo, din vara trecută.