Închide

Jos asfaltul, sus verdeața! Strategia de adaptare a unui oraș olandez la schimbările climatice

Avatar
people walking on street near building during daytime

Centrul orașului Arnhem. Fotografie de Martijn Baudoin pe Unsplash

Erwin Snakenborg taie scânduri în curtea casei lui din orașul olandez Arnhem. Din scânduri, va confecționa o copertină sub care o să își adăpostească mașina. Copertina nu va fi acoperită cu plăci sau învelitoare bituminoasă, ci îi va construi un acoperiș verde. ”Se vor bucura și vecinii, când îmi vor admira acoperișul de sus”, spune Snakenborg, făcând cu mâna înspre ferestrele vecinilor de la etaj. Despre Erwin și despre cum municipalitatea din Arnhem îi încurajează pe localnici să adopte soluții inedite la probleme obișnuite, aflăm dintr-un reportaj publicat în cotidianul finlandez Helsingin Sanomat.

Un acoperiș din bitum ar fi fost opțiunea tradițională, mai la îndemână și chiar mai ieftină, dar Snakenborg a decis să încerce ceva nou.

”Îmi place să construiesc, să inventez lucruri noi, chiar dacă nu mereu am un plan dinainte ticluit. Am găsit ceva videoclipuri cu sfaturi despre cum să îți faci un acoperiș verde pe internet”, spune el.

Acoperișul verde al lui Erwin Snakenborg este un exemplu pentru noua abordare care este încurajată în Arnhem chiar de către municipalitate. În viziunea edililor orașului, combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea începe de la firul ierbii, din curțile caselor și din stradă.

Municipalitatea finanțează construirea de acoperișuri verzi, dar locuitorii primesc bani și pentru a-și pune plante și pomi în grădinile proprii sau în cele comunitare, din cartiere. De exemplu, de la primărie poți primi bani dacă ești localnic și ajuți la plantarea florilor de pe străzile zonei rezidențiale în care locuiești. Chiar și strângerea apei de ploaie este încurajată.

Snakenborg a scos afară o peluză artificială, din plastic, pe care și-o pusese mai demult în curtea casei, iar în locul ei a plantat copaci și alte plante. În jurul caselor vecinilor cresc copaci donați de oraș.

Un oraș ca o grădină

Arnhem-ul combate manifestările extreme ale vremii oferind oamenilor bani pentru grădinărit și plantarea de copaci.

Cu o populație de 160.000, orașul a rămas cunoscut tuturor mai ales pentru un episod dramatic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În timpul operațiunii Market Garden, în septembrie 1944, Diviziei 1 aeriene britanice, sub comanda generalului-maior Roy Urquhart, și unei brigăzi poloneze de parașutiști au primit sarcina de a securiza podul din oraș peste râul Rin. Cea mai mare parte a forțelor au fost parașutate destul de departe de pod și nu au reușit să își îndeplinească misiunea. Doar câțiva soldați au ajuns să își croiască drum până la pod, dar trupele s-au confruntat cu o rezistență dură din partea celor două divizii de Panzere nemțești staționate în și în jurul orașului.

Trupele britanice de la pod au rămas în cele din urmă fără muniție și soldații au fost capturați pe 21 septembrie, iar retragerea completă a forțelor aliate s-a petrecut cinci zile mai târziu. Atât podul, cât și o bună parte din oraș, au fost distruse în timpul războiului. Despre toate evenimentele dramatice de la Arnhem știm amănunte și din celebrul film ”Un pod prea îndepărtat” (”A Bridge Too Far”), al lui Sir Richard Attenborough.

Acum orașul și-a câștigat reputația în cu totul alt mod.

Arnhem
Sursa foto: Juha Roininen / Helsingin Sanomat.

Planul de combatere a schimbărilor climatice conceput de municipalitatea din Arnhem este unul dintre cele mai inovative și mai avangardiste din Olanda, atrăgând atenția și mult dincolo de granițele țării. Ținta lui este ca, până în 2030, orașul să facă tot posibilul pentru a fi mai bine pregătit pentru consecințele schimbărilor climatice.

Cathelijne Bouwkamp, ​​viceprimar și responsabilă din partea Primăriei cu proiectul pentru climă, arată spre o hartă aflată în biroul ei pe care se vede orașul împărțit în diferite zone colorate. Unele zone sunt predispuse la încălzire excesivă, altele la inundații. Unele cartiere sunt expuse ambelor riscuri.

”Una dintre cele mai mari probleme pentru orașele viitorului este căldura. De exemplu, la noi în oraș, diferența de temperatură medie între diferitele zone poate ajunge chiar la șase sau șapte grade”, explică ea.

Arnhem-ul și-a propus să rezolve problemele într-un mod practic. Una dintre ideile notabile este îndepărtarea asfaltului și a trotuarelor cât de mult posibil. Deocamdată, primul obiectiv este reducerea cu 10% a zonelor asfaltate sau cimentate din oraș.

”Destule zone rezidențiale din Arnhem au fost construite după război, în anii 1950-1960. Au fost construite după modelul american, centrat în jurul mașinilor”, spune Bouwkamp.

Drum Arnhem
Drumul de patru benzi a fost redus la două, iar în rest a fost plantată vegetație. Sursa foto: Juha Roininen / Helsingin Sanomat.

După îndepărtarea asfaltului, locul său este luat de vegetație. Beneficiile acestei schimbări sunt mai multe: orașul se răcorește, dar drenează mai bine și apa de ploaie. La unele intrări din oraș, deja au fost îngustate drumurile, iar în locul asfaltului au fost puse flori.

”Să nu vă imaginați că scoatem asfaltul și punem mașinile să umble pe drumuri de pământ. Îndepărtăm covoarele asfaltice doar din locurile în care știm că este mult mai puțină nevoie de ele decât se credea. Dacă nu e nevoie de două benzi pentru a vira la dreapta, pe una o putem elimina. Sau, în alte locuri, dacă linia de autobuz funcționează mai tot timpul fără călători și autobuzul se transformă într-o cutie ambulantă, schimbăm ruta și adaptăm și drumul, dacă se poate”, mai explică viceprimărița orașului.

În centrul planului climatic al orașului se află o idee de căpătâi: schimbările se realizează pentru locuitori și de către locuitorii înșiși. Bouwkamp vrea ca oamenii care locuiesc în oraș să înceapă să se uite în jur și să constate singuri dacă este nevoie de tot acest asfalt sau dacă nu cumva locul lui ar putea fi luate de niște verdeață.

”De exemplu, îi putem finanța pe locuitori ca să își cumpere plante.”

Îndepărtarea covorului asfaltic este adesea la fel de costisitoare ca și asfaltarea în sine, așa că unele proiecte trebuie să mai aștepte până când cartierul intră în renovare sau modernizare. Totuși, în zonele ”fierbinți” și în cele cu risc major de inundații, trebuie luate măsuri imediate, spune Bouwkamp.

Multe dintre proiectele scumpe sunt programate în așa fel încât să se armonizeze cu lucrările care trebuie făcute oricum. O situație de acest fel a fost cea din zona de nord a orașului, unde rețeaua de canalizare a trebuit schimbată. În urma lucrărilor, rigolele colectoare pentru apa de ploaie au fost plasate pe stradă, în așa fel încât apa să nu se mai scurgă dintr-odată în râu și să crească riscul de inundații.

”Adaptarea la schimbările climatice trebuie luată în considerare în tot ce înseamnă planificări urbane. De exemplu, vânturile răcoroase care bat constant din direcția râului nu trebuie blocate de clădiri. Trebuie să-i lăsăm vântului spațiu liber și să-i facem coridoare printre clădiri”, mai explică ea.

Arnhem își direcționează o parte din banii de modernizare a infrastructurii urbane către proiectele climatice și are la dispoziție și un fond climatic de 10 milioane EUR. În plus, mai vin bani și din colaborarea cu diferite companii din oraș.

”Adevărul este însă că nu ne putem permite acest plan de unii singuri. Este mult prea scump. Depindem de spiritul cooperant al locuitorilor și de cofinanțare.”

Urgența climatică

Planul celor din Arnhem urmărește combaterea fenomenelor meteorologice extreme care au fost tot mai frecvente în Olanda, în ultimii ani. Țara a suferit de pe urma perioadelor de secetă, a inundațiilor și a verilor neobișnuit de calde. În vara anului 2014, s-a produs o inundație majoră chiar la Arnhem, iar în vara anului 2019 temperatura a ajuns la peste 40 de grade, stabilind recorduri greu de imaginat anterior.

Deși Olanda este o țară obișnuită cu inundațiile și cu problemele legate de apă, situația s-a înrăutățit în ultima perioadă. În viitor, există riscul ca o parte semnificativă a Olandei să fie scufundată iarăși, din cauza creșterii nivelului mării. Există scenarii care anticipează că Arnhem, situat astăzi la peste 100 de kilometri de țărmul Mării Nordului, ar putea deveni un oraș situat pe litoral.

Bouwkamp spune că a primit multe mesaje de la localnici preocupați de schimbările climatice.

”Oamenii își oferă ajutorul. De obicei, le răspund că nu, nu e nevoie, noi vrem să te ajutăm pe tine! Pune ideea pe hârtie, prezintă-ți proiectul și îl vom susține. Este bine să le poți oferi celor preocupați de schimbările climatice ceva concret de făcut, făcând în același timp ceva pentru oraș, pentru ei înșiși și pentru cei din jur.”

Proiectul de suflet al Cathelijnei Bouwkamp

Unul dintre proiectele ei preferate este transformarea ecologică a centrului orașului. Au fost plantați copaci, cu scopul de a crea coridoare umbroase de-a lungul cărora, de exemplu, oamenii în vârstă pot să meargă la cumpărături sau la o plimbare chiar și în timpul verilor caniculare. De asemenea, orașul a sprijinit, inclusiv financiar, plantarea copacilor și a plantelor în jardiniere pe străzile comerciale ale orașului. Proprietare de magazine, cafenele și restaurante și-au luat angajamentul că vor avea grijă să le ude și să le îngrijească.

Mai mult, un pârâiaș vechi care fusese anterior acoperit de șosea a fost excavat și redat centrului.

Parau Arnhem
Vechiul pârâiaș vede din nou lumina soarelui. Sursa foto: Juha Roininen / Helsingin Sanomat.

Orașul și-a asumat un rol de pionierat la nivelul Olandei, țară ale cărei ambiții privind obiectivele de scădere a emisiilor de carbon și de gaze cu efect de seră au rămas în urma altor țări europene. Olanda și-a propus să scape treptat de dependența de gazele naturale, dar numărul de facilități pentru producția de energie din surse regenerabile crește într-un ritm lent. Olanda s-a angajat să își reducă emisiile cu 49% până în 2030 și să atingă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

Erwin Snakenborg
Erwin Snakenborg în grădina din spatele casei. Sursa foto: Juha Roininen / Helsingin Sanomat.

În grădina lui Erwin Snakenborg de la marginea orașului Arnhem, primăvara a dat deja colțul ierbii. Atât a fost de încântat de noua lui grădină încât, după ce și-a renovat baia, și-a lăsat o fereastră astfel încât să o poată admira chiar când face duș.

”Îmi place să mă las purtat de câte o idee, îmi place să fac tot timpul ceva, să îmi simt pământul sub mâini, să mă murdăresc pe salopetă… Asta îmi aduce multă bucurie”, povestește Erwin cu multă mândrie despre noua lui pasiune, pe care o împărtășește cu mulți dintre concitadinii lui.

scroll to top