La alți estici se poate, la noi nu! Se pregătesc să interzică rețelele sociale pentru unii minori
Polonia intenţionează să introducă o nouă legislaţie pentru a interzice reţelele sociale copiilor sub 15 ani şi va responsabiliza platformele pentru verificarea vârstei, a declarat pentru Bloomberg News ministrul educaţiei, Barbara Nowacka, într-un interviu publicat vineri.
Coaliţia Civică, aflată la guvernare, va prezenta vineri proiectul de lege, care prevede amenzi pentru platformele care rămân accesibile utilizatorilor mai tineri, a spus Nowacka, adăugând că legea ar putea intra în vigoare la începutul anului 2027.
„Observăm o deteriorare a sănătăţii mintale a copiilor şi tinerilor, observăm o scădere a competenţelor lor intelectuale”,
a argumentat Nowacka, adăugând că valoarea amenzilor pe care companiile ar trebui să le plătească este încă în discuţie.
Mai multe ţări europene, printre care Danemarca, Grecia, Franţa, Spania şi Marea Britanie, explorează introducerea unor restricţii similare, pe fondul afirmaţiilor că serviciile de social media sunt dăunătoare sau creează dependenţă pentru minori.
Guvernul britanic a declarat în ianuarie că ia în considerare restricţii pentru a proteja copiii online, după ce Australia a implementat deja legi similare în decembrie.
Astfel de restricţii pot duce la o confruntare cu preşedintele SUA, Donald Trump, şi cu aliaţii săi influenţi din rândul companiilor de social media, inclusiv Meta Platforms Inc. sau X, compania lui Elon Musk. Unii dintre ei şi-au exprimat deja frustrarea faţă de încercările de a restricţiona accesul adolescenţilor la serviciile lor, după ce Australia a impus prima astfel de interdicţie la sfârşitul anului trecut.
Orice mişcare care ar putea îndepărta Washingtonul este sensibilă pentru Polonia, un membru de primă linie al flancului estic al NATO, care găzduieşte trupe americane. Companiile americane au criticat deja un plan de impozitare a serviciilor digitale, propus de Ministerul Afacerilor Digitale al ţării la începutul acestei luni.
Nowacka a declarat că nu vede proiectul de lege din perspectiva geopoliticii. „Sincer, cine este proprietarul acestei sau acelei platforme este absolut secundar”, a spus ministrul, care este membru al grupului parlamentar care lucrează la lege. Ea a subliniat că acţiunea guvernului era necesară, deoarece platformele „nu respectă propriile reglementări” şi nu verifică vârsta utilizatorilor.
„Trebuie să luăm măsuri preventive şi să nu ne întrebăm dacă o anumită ţară va privi acest lucru într-un anumit mod”,
a spus Nowacka.
„Cred că este în interesul fiecărei ţări să-şi protejeze copiii”,
a subliniat ea.
Raed Arafat a cerut Parlamentului să adopte o lege pentru limitarea accesului copiilor cu vârste de sub 15-16 ani la rețele sociale. Aduce în discuție cazul adolescenților care și-au ucis un coleg, în Timiș, și al celor care au atacat un taximetrist, în Mureș, și a subliniat:
“Alte țări tratează tema așa cum este în realitate, o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului”.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, declară că, după recentele evenimente grave în care au fost implicați copii și adolescenți, “ar fi momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare”. Prin evenimente recente, acesta face referire la cazul adolescenților din comuna Cenei, care și-au ucis un coleg, săptămâna trecută, și la cel al minorilor care au atacat un taximetrist în județul Mureș.
Arafat dă exemplul Australiei, care a adoptat o lege pentru interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii cu vârste de sub 16 ani. Dezbateri similare au loc și în țări europene, de exemplu în Norvegia și în Marea Britanie, iar în Franța, camera inferioară a parlamentului a votat un proiect de lege inspirat din cel australian. Potrivit șefului DSU, statele menționate “tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică. Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție. Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.
Arafat declară că “așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod: rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți”. Mai departe, oficialul explică faptul că platformele funcționează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pe mecanisme de captarea atenției și generarea dependenței.
Un alt aspect punctat de acesta este că rețelele sociale au devenit un spațiu pentru cyberbullying, umilire publică și stigmatizare, presiune socială constantă și comparație toxică și validare artificială. Săptămâna aceasta, în SUA, TikTok a acceptat să soluționeze un proces privind dependența de rețele, intentat de o adolescentă de 19 ani care a susține că a devenit dependentă de aplicațiile de socializare încă de la o vârstă fragedă, din cauza designului conceput să capteze și să mențină atenția utilizatorilor, mai ales a copiilor. În proces au mai fost acuzate Youtube, Meta și Snap.
“A spune că <<este doar responsabilitatea părinților>> nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică. Protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea; o face posibilă pe termen lung. De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”,
încheie șeful DSU.
În octombrie anul trecut, Senatul a votat un proiect de lege privind “majoratul online”, care prevede că minorul cu vârsta de până în 16 ani își poate crea conturi personale în nume propriu numai în baza acordului parental verificabil. Inițiativa mai trebuie votată de Camera Deputaților și promulgată de președinte, înainte de a deveni lege.









