Lecție de șantaj: Moscova pregătește un ”accident” și amenință cu oprirea gazelor în pragul iernii

Moscova a prezentat Erevanului patru cerințe ultimative cu caracter politic; în condițiile în care Erevanul nu le va da curs, rușii au amenințat că vor întrerupe complet aprovizionarea cu gaze a Armeniei, potrivit unor surse rusești care au informații despre dosarele bilaterale dintre cele două țări, citate de cotidianul armean Hraparak și preluate de portalul rus independent The Moscow Times.

În prezent, fluxul de gaze dinspre Rusia spre Armenia este oprit din cauza unor lucrări de întreținere programate, iar consumatorii armeni sunt aprovizionați temporar din depozitele de gaze.

Potrivit surselor citate de publicația armeană, în preajma zilei de 1 noiembrie s-ar putea petrece ”un accident major” sau alt incident echivalent cu declanșarea clauzei de forță majoră, iar aprovizionarea cu gaze va fi stopată.

Aceleași surse enumeră patru condiții ultimative pe care Moscova i le-a transmis premierului armean Nikol Pașinian, îndeplinirea cărora putând preveni scenariul opririi aprovizionării cu gaze a țării.

Tetralogul Moscovei

Prima condiție se referă la abandonarea oricăror discuții privind soarta viitoare a bazei militare rusești 102 de la Gyumri. În ce privește această temă, premierul armean spunea, săptămâna trecută, că Armenia nu are nevoie de baza militară rusească pe teritoriul său, în următorii termeni, potrivit agenției armene de presă News.am:

”Nu avem nevoie de această bază militară. Rusia este țara noastră prietenă. Dacă vor să o desființeze, n-au decât să o desființeze, să o desființeze chiar mâine. Dacă vor să o lase, suntem gata să discutăm termenii menținerii unei baze militare de care nu avem nevoie.”

A doua condiție implică abrogarea oricăror măsuri luate împotriva companiilor cu capital rusesc, printre care Compania Căilor Ferate din Caucazul de Sud (căile ferate din Armenia sunt operate actualmente de această societate cu capital exclusiv rusesc, fără ca statul armean să aibă vreun cuvânt de spus în gestionarea afacerilor și operațiunilor sale, n.n.) și Gazprom.

A treia condiție pusă de Moscova este ca Armenia să aleagă definitiv între Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) și Uniunea Europeană (UE). Mai exact, Moscova cere ca Erevenul fie să abroge legea care inițiază procesul de integrare europeană, fie să stabilească o dată pentru un referendum pe această temă.

O ultimă condiție ultimativă este încetarea urmăririi penale a unor lideri politici pro-ruși (pe listă s-ar afla cel puțin următorii: Robert Kocearian, Gagik Țarukian, Andranik Tevanian și Samvel Karapetian) și numirea unui viceprim-ministru dintr-o listă de lideri acceptabili pentru Kremlin, cu care autoritățile ruse să poată colabora direct, întrucât liderii ruși sunt ”dezamăgiți și nemulțumiți” de toată lumea care deține acum puterea în Armenia.

”Cine a spus că prețul gazelor se măsoară doar în dolari?”

Nu este prima dată când Rusia amenință Armenia cu oprirea aprovizionării cu gaze, însă amenințările sunt din ce în ce mai demne de luat în seamă cu cât se apropie sezonul rece.

Pe 26 mai, Rusia a amenințat Armenia cu denunțarea unilaterală a acordului privind furnizarea de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute dacă Erevanul alege să își continue parcursul spre aderarea la UE.

În prezent, micuța republică din Caucaz este aproape în întregime dependentă de gazele rusești, Gazprom furnizând anul trecut aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze.

Totodată, potrivit unor declarații anterioare ale lui Vladimir Putin, Erevanul plătește deocamdată un preț preferențial, de doar 177 de dolari pe mia de metri cubi, însă Kremlinul a avertizat că, dacă Armenia se va retrage din Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), prețul va ajunge la cotațiile pieței internaționale.

”Gazul pe care îl trimitem în Europa este de calitate excelentă. La 600 de dolari mia de metri cubi”,

spunea Putin într-o declarație făcută în primăvară, la Kremlin, în contextul unor discuții bilaterale cu premierul armean.

Pe aceeași temă, la sfârșitul lunii iulie, ministrul Dezvoltării Economice de la Moscova, Maxim Reșetnikov, a revenit asupra temei prețului gazului vândut Armeniei. El a descris diferența față de prețurile europene ca fiind nimic mai puțin decât o ”subvenție uriașă”, estimând-o la aproximativ 1 miliard de dolari pe an.

Pe 16 septembrie, Alen Simonian, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, a anunțat că țara sa ar putea începe să cumpere gaze din Turcia, Iran, ba chiar și din Azerbaidjan, rivalul istoric al Erevanului, în loc de Rusia. Întrebat dacă nu cumva gazul rusesc este mai ieftin, el a declarat că, în acest caz, gazul este ”folosit ca monedă politică”.

”Cine a spus că prețul gazelor se măsoară doar în dolari?”,

a întrebat el retoric.

În ceea ce îl privește, premierul Nikol Pașinian a subliniat că Armenia va căuta oricum o alternativă la gazele rusești, datorită deciziei politice luate de liderii de la Erevan de a ”dezvolta independența și statalitatea Armeniei”.

Tensiunile în relațiile dintre Rusia și Armenia au crescut în ultimele șase luni la cote nemaiîntâlnite anterior. Începând din luna mai, Moscova a interzis în mod gradual și repetat importul diverselor produse armenești, printre care băuturi alcoolice, legume, fructe, pește, lapte și flori.

Primele restricții privind importul și tranzitul mărfurilor armenești au apărut cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare desfășurate în Armenia pe 7 iunie, iar numărul lor a crescut brusc în urma victoriei partidului lui Pașinian și a deciziei Erevanului de a aplica pentru aderarea la UE.

Ca răspuns, Armenia a început să își reorienteze aprovizionarea cu produse către alte piețe, inclusiv țări din Uniunea Europeană.