Mâna lungă a lui Trump în costumul ginerelui | Jared Kushner și controversatele lui interese de afaceri în Balcani

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Statele Unite, Donald Trump este tot mai convins că lupta și pregătirile lui pentru un mandat nou vor fi încununate cu succes. Mânat de entuziasmul seniorului, Jared Kushner, soțul Ivankăi Trump și fostul consilier apropiat al socrului său din timpul primului mandat, face valuri în Balcani prin niște proiecte imobiliare uriașe, care promit prosperitate în comunitățile vizate, dar sunt încă departe de a convinge pe toată lumea, scrie Deutsche Welle (DW).

Clanul Trump, pe urmele NATO

Jared Kushner vrea să investească în reconversia urbană și reamenajarea unui teren uriaș nu departe de centrul capitalei Serbiei, Belgrad. Negocierile pentru proiect fuseseră începute în urmă cu un deceniu de către socrul său.

Așadar, cu doi ani înainte ca Donald Trump să candideze la președinția SUA și să o și câștige, ajungea la Belgrad cu gândul de a convinge autoritățile sârbești să aprobe construcția unui hotel de lux și a unui complex uriaș de apartamente pe locul fostului cartier general al armatei iugoslave – clădirea Statului Major General al Iugoslaviei, pusă la pământ de bombardamentele NATO în cursul campaniei din 1999, la finalul lunii aprilie a acelui an.

După doi ani, Trump a ajuns la Casa Albă și proiectul a eșuat.

Acum, Jared Kushner și-a reluat interesul pentru același teren, iar în urmă cu câteva zile a ajuns la un acord provizoriu cu guvernul sârb pentru a continua proiectul de dezvoltare.

Potrivit New York Times, care a consultat o schiță a proiectului, părțile au ajuns la un acord de concesiune gratuită pentru 99 de ani, care îi va permite lui Kushner să construiască acolo un hotel de lux, unități rezidențiale, magazine și un muzeu.

Filiera saudită

Finanțarea proiectului, în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, este de așteptat să provină de la firma de investiții a lui Kushner, Affinity Partners, cu sediul în Miami, pe care a înființat-o după ce a părăsit Casa Albă. Și nu pare să fie tocmai calică.

De la sfârșitul mandatului lui Trump, compania și-a asigurat o finanțare de cca. 2 miliarde de dolari din Fondul de Investiții Publice al Arabiei Saudite (PIF), în timp ce fondurile suverane omoloage din Emiratele Arabe Unite și Qatar au investit, fiecare, sume de ordinul sutelor de milioane de dolari în firma sa.

La cererea DW, nici Affinity Partners, nici Fondul de Investiții Publice din Arabia Saudită nu au dorit să comenteze pe acest subiect.

Recent, Kushner a declarat că părțile implicate în negociere au convenit – provizoriu – ca 22% din profiturile generate de proiect să fie acordate guvernului sârb.

”Serbia nu este un bufet, iar Vučić nu este chelner”

La rândul său, președintele Aleksandar Vučić și guvernul sârb susțin proiectul, pentru că Belgradul trebuie să se dezvolte în continuare și să creeze noi și noi oportunități de afaceri profitabile.

Nimeni nu poate să-i contrazică, însă sunt voci care susțin că lucrurile nu se fac așa cum ar trebui, cu respectarea legii.

Milan Kovačević, economist și consultant în investiții, este de acord că orașul are nevoie de noi investiții pentru a face față creșterii populației și turismului:

”Nu încape discuție că Belgradul are nevoie de hoteluri, inclusiv de unele la cele mai înalte standarde, dar acestea ar trebui să fie poziționate urbanistic și construite acolo unde este nevoie, nu anapoda”, a declarat el pentru DW.

Mai departe, el a atras atenția că acest tip de proiecte de anvergură trebuie să se desfășoare în conformitate cu regulile pieței, printr-un proces de licitație deschis și transparent.

În cazul de față, prin acordarea de drepturi exclusive unui singur investitor, în acest caz, Jared Kushner, ”rămâne totul mult prea mult pe seama corupției și arbitrarului.”

Politicienii din opoziție și unii experți au reacționat cu surprindere la vestea privind asocierea autorităților sârbe cu Kushner, mai ales că toată povestea s-a derulat departe de ochii publicului. Aceștia anticipează că proiectul va exploda într-un scandal public, care ar fi trebuie prevenit:

”Serbia nu este un bufet, iar Vučić nu este chelner. Serbia nu e proprietatea lui privată. Același lucru se întâmplă și cu resursele naturale, cu râurile, pădurile, mineralele. Vučić dă tot ce are valoare, fără a informa lumea despre prevederile contractuale la care obligă țara sau despre ce ar putea să câștige oamenii de pe urma lor”, a declarat Aleksandar ”Ćuta” Jovanović, membru în Parlamentul belgrădean și activist de mediu, lider al mișcării ”Revolta Ecologistă”, transformat acum în partid politic.

O rană veșnic deschisă

Đorđe Bobić, fost arhitectul-șef al Belgradului în urmă cu două decenii, se declară ”îngrozit” de proiectele propuse.

El spune că miroase a aroganță să demolezi pur și simplu fostul cartier general al Statului Major pentru a construi niște hoteluri și să ”cedezi cel mai prețios loc” din oraș către ”forțele străine” care au bombardat Belgradul în 1999, negociindu-l în interese politice sau personale.

În jurul miezului nopții de 29 pe 30 aprilie 1999, la 40 de zile după începutul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei, clădirea a fost bombardată masiv, în două raiduri la distanță de 15 minute, fiind unul dintre cele mai importante obiective militare ale bombardamentelor asupra capitalei.

La momentul bombardamentului, clădirea fusese deja evacuată și nimeni nu și-a pierdut viața, lucru care i-a determinat pe mulți să speculeze că motivul bombardamentului a fost, mai degrabă, unul simbolic, decât strategic sau pentru scopuri tactice imediate.

9 zile mai târziu, tot în jurul miezului nopții, a mai fost bombardată o dată.

Grav avariată, clădirea nu a fost reparată vreme de mai bine de un deceniu, devenind una dintre cele mai cunoscute urme ale războiului în capitala sârbă. Începând din 2005, a fost clasată drept ”monument cultural”, simbolizând suferința îndurată de sârbi în urma campaniei NATO din 1999.

Corpul ”B” al clădirii a suferit avarii relativ minore, iar acum o parte din acesta este utilizat de Ministerul sârb al Apărării.

Punte între popoare

Interesele lui Jared Kushner în Balcani nu se rezumă la Serbia, ci se întind și în vecini, chiar la ”prietenii” sârbilor, albanezii.

Recent, a anunțat recent pe conturile sale de pe rețelele de socializare că este încântat să facă publice randări și schițe ale unor ”proiecte majore de dezvoltare create pentru coasta albaneză”.

Din nou, autoritățile sunt încântate de idee: premierul de la Tirana, Edi Rama, a declarat că țara sa este mândră să îmbrățișeze proiectele.

Pe de altă parte, reacția mediului asociativ albanez și al societății civile a fost extrem de dur.

Unul dintre proiectele în cauză se află în Parcul Național Marin Karaburun-Sazan, situat de pe insula Sazan, folosită în trecut ca bază militară. Celălalt se află în peninsula Zvernec din sud-vestul Albaniei, care face parte din Arealul Protejat Vjosa-Narta, unde ar urma să se construiască o întreagă stațiune turistică, cu numeroase hoteluri și vile.

Modelul cunoscut: legea cu dedicație

Recent, Parlamentul Albaniei a aprobat un amendament la legea privind ariile protejate, deschizând larg calea pentru dezvoltarea economică a unor astfel de arealuri, în ciuda avertismentelor experților și activiștilor de mediu:

“Legea permite construirea de mega-stațiuni de 5 stele în zone protejate. În plus, conform hotărârii Consiliului Național Teritorial, este permisă construcția a aproape oricărui alt proiect de orice tip, fără să mai existe vreo linie roșie în acest sens. Noile modificări ale legii nu mai protejează defel natura și arealele protejate ale Albaniei”, a spus Mirjan Topi, profesor la Universitatea Agricolă din Tirana, ornitolog și activist ecologist.

De parcă nu ar fi fost limpede, Topi a confirmat că modificările efectuate la lege au fost făcute cu dedicație pentru a facilita investițiile lui Kushner, altfel graba parlamentarilor de a le vota pe repede-nainte, fără dezbatere, fiind nejustificată.

Turismul în floare

La polul opus, comunitatea de afaceri, în special sectorul turismului, subliniază beneficiile economice, deși nu se dau înapoi să lanseze și câteva avertismente:

”Consider că este o investiție foarte binevenită, dar numai dacă este într-adevăr o investiție turistică, dacă vor fi construite vile și unități de cazare”, a declarat Besnik Vathi, directorul general al Serviciului de Turism și Ospitalitate din Albania.

Îngrijorarea lui este că, în loc de hoteluri, pensiuni și vile turistice, ar putea să se construiască vile cu destinație rezidențială, de care ar beneficia, desigur, doar cei care investesc în ele:

”După ce ar fi vândute, beneficiile pentru turismul albanez ar fi zero. Însă, dacă investițiile ar merge în hoteluri sau unități de cazare, acestea vor aduce venituri persistente pentru țară”, a declarat el pentru DW.

Sectorul turismului local și întreaga activitate economică ar avea de câștigat, iar comunitățile locale din Sazan și Zvernec ar putea profita de crearea de locuri de muncă.

Totuși, pentru Vathi lucrurile nu sunt încă clare: nimeni nu a explicat care este natura investiției pe care o urmărește Kushner și cine va beneficia cel mai mult de pe urma ei:

”Lucrul de care mă tem cel mai tare este că vom ajunge în aceeași situație în care am mai fost cu așa-zișii «investitori strategici», care capătă o zonă în care să dezvolte turismul, dar în final constatăm că abia 20% din întreaga suprafață este folosită pentru construirea unui hotel, iar pe restul de 80% se fac blocuri sau vile personale, care nu aduc niciun beneficiu nici pentru comunitate, nici pentru turism.”

Primarul din orașul Vlorë, de care aparține zona, Ermal Dredha, a salutat proiectul lui Kushner, care cuprinde debarcadere pentru iahturi, vile exclusiviste cu piscine luxuriante și multe altele, spunând că plănuiește să transforme orașul într-o ”destinație turistică de cel mai înalt nivel”, promițând, totodată, să nu pună în pericol mediul înconjurător.

”Fără investiții, cum am putea să îi atragem pe oameni, cum am putea să îi convingem să aleagă Vlorë?” spuse Dredha, pentru agenția Reuters.

Planurile lui Kushner, pe care localnicii le numesc de pe acum ”vilele lui Trump”, fac deja furori printre imobiliari:

Agentul imobiliar Flori Brahimaj a spus că prețurile apartamentelor care ar putea să aibă vedere spre viitorul proiect au crescut deja cu 100 sau chiar cu 200 de euro pe metrul pătrat.