NATO pregătește o doctrină nouă, cu o atenție sporită asupra Chinei. Ce alte noutăți aduce?
NATO trebuie să abordeze cu mai multă atenție modul în care gestionează relația cu China și ascensiunea militară a acesteia, însă, chiar și așa, Rusia va rămâne principalul său adversar și pentru următorul deceniu, arată un raport privind reformarea alianței trans-atlantice care va fi publicat marți, potrivit Reuters.
Raportul ”NATO 2030”, pregătit de un grup de așa-numiți ”înțelepți” și care conține 138 de propuneri, vine pe fondul îndoielilor tot mai mari cu privire la scopul și relevanța unei alianțe pe care anul trecut președintele francez Emmanuel Macron a numit-o ”în moarte cerebrală”.
”China a încetat să mai fie partenerul comercial benign la care spera Occidentul. Este starul în devenire al secolului nostru, iar NATO trebuie să se adapteze”, a spus un diplomat NATO care a citit raportul, indicând activitatea chineză în Arctica și Africa, precum și investițiile sale masive în infrastructura europeană.
O parte din răspunsul NATO ar trebui să fie menținerea unui avantaj tehnologic față de China și protejarea rețelelor și a infrastructurii de calculatoare, a spus diplomatul, citând recomandările prevăzute în raport.
Alianța de 30 de membri ar putea, de asemenea, să stabilească legături mai strânse cu țări non-NATO, cum ar fi Australia, și să se concentreze mai mult pe descurajarea în domeniul explorărilor spațiale, unde China își dezvoltă tot mai multe active, sugerează raportul.
NATO ar trebui să ia în considerare includerea Chinei în documentul său strategic de căpătâi, ”Conceptul strategic”, precizează raportul, deși recomandările arată că China nu ar trebui inclusă printre adversarii strategici ai alianței.
Printre alte recomandări, raportul va sugera ca miniștrii de externe ai NATO să se întâlnească mai frecvent și va solicita consolidarea rolului secretarului general ca mediator internațional.
Raportul va fi discutat marți de miniștrii de externe ai NATO, înainte de a fi prezentat șefilor de stat și de guvern ai alianței, anul viitor.
Chiar dacă epoca ~America First” a președintelui Donald Trump se încheie, iar europenii salută alegerea președintelui ales Joe Biden, atlantist convins, tensiunile legate de capacitatea NATO de a acționa nu se vor spulbera atât de repede.
De la furia cauzată de decizia Turciei de a cumpăra un sistem de armament de fabricație rusă, până la îndoielile SUA cu privire la angajamentul Europei față de propria sa politică de apărare, NATO – fondată în 1949 pentru a gestiona amenințările militare din partea Uniunii Sovietice – s-a confruntat și cu apelurile președintelui american Donald Trump de a fi mult mai activă în Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, aliații est-europeni, îngrijorați de prezența în vecinătate a Rusiei, în special după anexarea Crimeei de către Moscova, în 2014, sunt îngrijorați de alocarea prea multor resurse în misiuni și eforturi comune îndepărtate de misiunea principală a NATO, și anume aceea de apărare a Europei.









