O gură de aer de la Bruxelles: CE a suspendat temporar procedura de deficit excesiv pentru România
Comisia Europeană a adoptat marți pachetul de toamnă al semestrului european și a anunțat că procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar în cazul a nouă state membre, respectiv România, Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia și Slovacia, potrivit unui comunicat al Executivului de la Bruxelles, citat de TVR Info.
Comisia Europeană notează că apreciază măsurile fiscale adoptate de România în vara acestui an și anunță că nu va propune, în acest moment, suspendarea fondurilor europene în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică.
Evaluarea vine în contextul procedurii de deficit excesiv în care se află România din 2020, însă aceasta a fost suspendată în perioada pandemiei, odată cu relaxarea temporară a cerințelor bugetare pentru toate statele membre, pentru a le permite să gestioneze mai eficient efectele crizei sanitare.
Între timp, tensiunile din piața de energie, inflația și războiul din Ucraina au dus la deteriorarea situației bugetare în mai multe economii europene, astfel că procedura de deficit excesiv a fost declanșată și în Italia, Franța, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta și Slovacia.
Totodată, a crescut necesarul de investiții la nivel european în domenii precum protecția mediului, digitalizare sau apărare.
În aceste condiții, autoritățile europene au agreat noua relaxare a regulilor fiscale, în vigoare din aprilie, care prevede menținerea limitelor privind datoria și deficitul public prevăzute în tratatele europene (respectiv 60% din PIB și 3% din PIB), dar oferă mai mult spațiu de manevră statelor membre pentru a-și ajusta dezechilibrele.
Totuși, pentru a beneficia de această derogare, autoritățile naționale trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire cu deficitul bugetar și datoria publică sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, care poate crește la șapte ani dacă se angajează la reforme și investiții în domeniile menționate.
Decizia de marți a Comisiei înseamnă că nu vor fi luate noi măsuri procedurale în acest stadiu, dar procedura rămâne deschisă (de exemplu, dacă deficitul nu va fi adus sub 3% din PIB în mod sustenabil) şi se menţin obligaţiile pentru statele membre din recomandarea Comisiei.
Potrivit Executivului comunitar, pachetele de consolidare fiscală introduse de Guvern au redus ritmul de creștere a cheltuielilor nete. Pentru 2025, acestea sunt estimate a depăși doar ușor plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se vor încadra ”confortabil” în limitele stabilite.
În aceste condiții, procedura de deficit excesiv rămâne în suspensie, iar Bruxelles-ul nu activează sancțiuni financiare.
Comisia Europeană va realiza următoarea evaluare în primăvara lui 2026, în cadrul Pachetului de Primăvară al Semestrului European. Până atunci, oficialii europeni subliniază că implementarea angajamentelor asumate de autoritățile române este esențială pentru respectarea traiectoriei de corecție recomandate de Consiliu.
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) serveşte drept instrument de identificare a potenţialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. Acesta marchează începutul ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, evidenţiind statele membre care necesită analize aprofundate pentru a stabili dacă se confruntă cu dezechilibre.
Comisia Europeană a prezentat Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă (JER) care arată că, per ansamblu, piaţa forţei de muncă rămâne robustă. Totuşi, câteva slăbiciuni structurale reprezintă un risc la adresa competitivităţii UE pe plan global şi a coeziunii sociale. Acestea includ productivitatea muncii, care arată o creştere lentă, precum şi un deficit considerabil de forţă de muncă şi competenţe.
Raportul include analize ale Cadrului Convergenţei Sociale, pe baza Tabloului de Bord Social. Analizele identifică riscurile pentru convergenţa socială către un nivel cât mai ridicat în nouă state membre care sunt identificate pentru pentru analize mai profunde în primăvara anului viitor: Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, România şi Finlanda.









