Gazoductul BRUA, gestionat în România de compania națională Transgaz, menționat printre proiectele ”risipitoare”.
Uniunea Europeană a cheltuit degeaba aproape 440 de milioane EUR de la contribuabilii europeni în proiecte de infrastructură a gazelor naturale care au eșuat sau sunt susceptibile de a eșua, acuză un raport realizat de ONG-ul independent Global Witness. Global Witness este un ONG internațional înființat în 1993, care își propune să rupă legăturile dintre exploatarea resurselor naturale, pe de o parte, și conflictele, sărăcia, corupția și abuzurile drepturilor omului la nivel mondial.
Suma menționată a fost cheltuită pentru proiecte susținute de companii de gaze cu influență asupra modului în care UE selectează proiectele pe care le sprijină, notează raportul.
Global Witness susține că executivul european se consultă cu stakeholder-ii cu privire la ce noi proiecte de gaze ar trebui să primească sprijinul UE.
”Aceste proiecte ar trebui respinse, iar textul de lege care permite susținerea lor – regulamentul TEN-E – ar trebui revizuit, pentru a pune capăt viitorului ajutor și influenței companiilor”, scrie organizația.
În cea mai mare parte a ultimului deceniu, UE a servit ca pușculiță aflată la dispoziția companiilor europene de gaze, mai notează ONG-ul. Din 2013, aproape 5 miliarde EUR au mers în subvenții și împrumuturi subvenționate de către contribuabilii europeni, pentru 41 de proiecte de gaze – conducte sau terminale de import al combustibililor.
Aceste fonduri au fost deblocate de Regulamentul privind Rețelele Transeuropene de Energie (TEN-E), care permite infrastructurii de gaze naturale să primească statutul special de ”Proiect de interes comun” (PCI), deschizându-se astfel calea pentru subvenții și aprobări rapide. În ianuarie, Comisia Europeană a început consultările cu privire la o nouă listă de PCI propuse – a cincea din ultimii opt ani – care include alte 41 de proiecte de gaze.
La fel ca în cazul PCI-urilor anterioare, lista a fost propusă de către companiile de gaze care le-ar construi, ceea ce reprezintă un conflict de interese flagrant, în opinia autorilor raportului, deși acesta este consacrat chiar în regulamentul TEN-E, care oferă companiilor puterea asupra modului în care sunt selectate proiectele, printr-o asociație numită Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaze (ENTSOG). Drept urmare, companiile membre ENTSOG, precum SNAM din Italia, GAZ-SYSTEM din Polonia și TRANSGAZ din România, au susținut proiecte care au primit cea mai mare parte din subvențiile UE pentru gaz: peste 4,1 miliarde EUR.
În iunie 2020, când Global Witness a expus pentru prima dată amploarea subvențiilor primite de companiile membre ENTSOG, asociația a negat existența unui conflict de interese sau că ar fi exercitat un control nejustificat asupra politicilor UE.
În opinia ONG-ului, există dovezi irefutabile ale faptului că subvențiile UE pentru infrastructura de gaze ar trebui să se oprească, indiferent dacă sunt sau nu destinate companiilor cu influență nejustificată.
Potrivit think-tank-ului Artelys, Europa nu are nevoie de dezvoltarea suplimentară a infrastructurii de gaze, întrucât cea existentă este deja suficientă pentru a satisface cererea, cu atât mai mult cu cât estimările arată că în anii următori această cerere ar urma să se micșoreze rapid. De altfel, chiar Comisia Europeană impune statelor membre să-și reducă consumul de gaze naturale cu 90% în următorii 30 de ani, pentru a se evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Prin urmare, spune raportul, ”orice cheltuială suplimentară pentru proiecte inutile de gaze ar fi o risipă a banilor contribuabililor”.
Un motiv suplimentar: proiectele eșuate
Dacă asta nu ar fi de ajuns, cetățenii UE ar avea un motiv în plus pentru care să își dorească stoparea subvențiilor pentru proiectele de gaze naturale: proiectele anterioare eșuate.
Începând cu 2013, UE a cheltuit 439 milioane EUR pentru șapte PCI care, fie nu au fost duse la bun sfârșit, fie au fost construite, dar este puțin probabil să transporte vreodată gaze naturale. Așadar, aproape 10% din totalitatea subvențiilor UE pentru gaze au fost irosite.
Companiile de gaze cu influență asupra modului în care se repartizează și se cheltuie subvențiile, adică membrii ENTSOG, poartă o responsabilitate specială pentru această ”risipă”, toate subvențiile irosite ale UE fiind cheltuite pe proiecte susținute de membrii ENTSOG.
O parte din banii UE, pe care contribuabilii nu îi vor primi înapoi niciodată, au fost cheltuiți pentru proiecte care nu au fost niciodată construite. Acestea includ studii subvenționate pentru conducte între Portugalia și Spania sau Austria și Cehia.
BRUA – pe lista neagră
Uriașa majoritate a sumei considerate ”irosite” de către UE a fost cheltuită pentru un proiect parțial construit – BRUA. Este vorba despre 430 de milioane de EUR, din totalul estimat al sumelor risipite, de 440 de milioane de EUR.
Din 2014, UE a consumat 431 milioane de euro în conducta BRUA, susținută de compania națională de transport a gazelor naturale din România, Transgaz. Proiectul BRUA a fost conceput pentru a transporta gaze între Bulgaria, România, Ungaria și Austria, cu intenția de a furniza gaze către Austria din câmpurile offshore ale Mării Negre.
Autorii raportului susțin că este foarte probabil ca BRUA să nu îndeplinească niciunul dintre aceste obiective.
O secțiune a conductei a fost finalizată în noiembrie 2020, dar este situată în întregime în România și nu ajunge nici la Marea Neagră, nici la vecinii țării. Investitorii sunt acum îngrijorați de faptul că BRUA nu va transporta gaze din Marea Neagră, după ce ExxonMobil, compania care conducea consorțiul care deține drepturile de concesiune asupra celui mai mare proiect de explorare și exploatare din Marea Neagră, a anunțat că dorește să-și vândă licența. În aprilie 2020, aceste îndoieli au condus la anularea planurilor de extindere a BRUA în Ungaria.
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat că BRUA are deja succes, îmbunătățind rețeaua internă a României de transport al gazelor naturale, legând România de Bulgaria, adăugând că, în cele din urmă, va transporta gaze din Marea Neagră. Dar Maria Mânicuță – directoare în cadrul Autorității de Reglementare în domeniul Energiei – a fost mai puțin pozitivă. Conducta va fi în cele din urmă folosită, ”dar, din moment ce nu am rezolvat exploatarea gazelor din Marea Neagră, mă întreb ce vom transporta prin această conductă”, a spus ea, citată de raportul Global Witness.
Pe măsură ce UE se chinuie să participe la combaterea situației de urgență climatică, costurile irosirii banilor UE în proiectele de combustibili fosili este tot mai alarmant. Doar banii cheltuiți pentru PCI-urile cu gaz eșuate sau semi-eșuate ar acoperi construcția imensului proiect de energie solară Nunez de Balboa din Spania – cea mai mare din Europa – sau a proiectului eolian offshore din Danemarca, Rødsand, care încălzește 200.000 de locuințe și care a fost una dintre locațiile în care au fost filmate scene din recentul block-buster al lui Christopher Nolan, ”Tenent”.
Organizația atrage atenția că estimările privitoare la sumele risipite de UE în proiecte de gaze naturale sunt ”conservatoare”, iar cifrele reale ar putea fi mult mai mari.
Calculele includ doar subvenții controlate de UE: subvenții de la Facilitatea ”Connecting Europe”, Fondul European de Dezvoltare Regională și Banca Europeană de Investiții. Însă PCI-urile pot primi bani suplimentari și din alte surse publice, inclusiv de la guvernele naționale sau de la băncile publice – inclusiv Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a împrumutat BRUA cu 60 milioane EUR în 2017.
Global Witness: ”Ajunge!”
Organizația susține că Uniunea Europeană este direct responsabilă să schimbe acest mod de lucru care se dovedește risipitor.
”Comisia ar trebui să renunțe la toate proiectele de gaze din lista a cincea PCI propusă și să nu le mai permită să primească subvenții suplimentare, redirecționând în schimb fondurile către proiecte de energie regenerabilă. Consultarea oficială a Comisiei cu privire la lista PCI propusă va fi deschisă până la 8 aprilie”, precizează ONG-ul.
Simpla eliminare a proiectelor de gaze din următoarea listă de PCI-uri nu va reuși să repare defectele fundamentale ale regulamentului TEN-E al UE, care permite proiectelor de gaze să obțină statutul de PCI și să ofere companiilor de gaze atât de multă influență.
”Regulamentul TEN-E este, de asemenea, în curs de examinare și poate fi modificat. În decembrie 2020, Comisia și-a publicat propunerea de revizuire TEN-E, care ar opri sprijinul pentru unele proiecte de gaze, dar nu pentru toate. Propunerea Comisiei, dacă ar fi adoptată, ar continua, de asemenea, să ofere companiilor de gaz puterea de selecție a infrastructurii construite de Uniunea Europeană, cheltuind bani publici. Acum depinde de Parlamentul European și de Consiliu să se asigure că nu se mai irosesc banii contribuabililor în proiectele de gaz inutile și eșuate și să limiteze puterea industriei gazelor asupra subvențiilor publice”, se arată în apelul făcut de organizație.
Lista proiectelor ”eșuate” sau ”semi-eșuate”
- Proiectul BRUA – interconector între Bulgaria, România, Ungaria și Austria: parțial construit, parțial anulat, dubii cu privire la sursa de proveniență a gazelor care ar urma să fie transportate. Subvenții UE: 430 mil. EUR;
- Cea de-a treia interconectare a sistemelor de transport de gaze naturale între Portugalia și Spania: anulat. Subvenție UE: 97.359 EUR;
- Gazoductul Midcat care leagă Franța de Spania: anulat. Subvenție UE: 6.253.708 EUR;
- Proiectul de interconectare a sistemelor de transport al gazelor între Polonia și Republica Cehă: în așteptare. Subvenție UE: 1.360.868 EUR;
- Gazoductul Pince-Lendava-Kidričevo (Slovenia): nicio activitate de la primirea finanțării UE, în 2014. Subvenție UE: 344.500 EUR;
- Interconectorul de gaze dintre Austria și Republica Cehă: proiect oprit. Subvenție UE: 41.993 EUR;
- Proiectul ”Eastring”, care leagă Slovacia de granița bulgaro-turcă prin România și Ungaria: amânat pe termen nelimitat. Subvenție UE: 438.527 EUR.
