Închide

ONU: Din cauza poverii datoriilor, pe fondul pandemiei, țările sărace vor deveni și mai sărace

Avatar
Poor senior asian man sitting on street

Fotografie de Mehmet Turgut Kirkgoz pe Pexels

Pandemia de coronavirus a înrăutățit sever problema datoriilor cu care se confruntă 72 de țări cu venituri mici și medii, punând totodată în pericol plata a 598 miliarde de dolari constând în serviciile datoriilor publice începând din 2021 până în 2025, din care 87 de miliarde de dolari anul acesta, potrivit unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), făcut public joi, transmite Reuters.

Din cele 72 de state, doar 49 țări sunt eligibile pentru măsurile de reducere a datoriilor adoptate de Grupul celor 20 de economii dezvoltate (G20), a spus administratorul PNUD Achim Steiner, cerându-le membrilor G20 să extindă rapid un moratoriu asupra plăților serviciilor datoriei și un cadru comun pentru abordarea acestei problematici, dincolo de situația celor mai sărace națiuni ale lumii.

“Devine din ce în ce mai evident că, în absența unor acțiuni mai ambițioase, criza va crește exponențial”, a declarat Steiner presei. ”Eșecul de a acționa cu îndrăzneală acum nu ar face decât să extindă criza sanitară și ar crește riscul unor mutații ale virusului care ar putea fi rezistente la vaccinuri”, a mai spus el.

Steiner a declarat că cercetările întreprinse au arătat că un scenariu potențial în cel mai rău caz ar împinge 1 miliard de persoane în stare de sărăcie extremă până în 2030, dintre care aproximativ 250 de milioane ca urmare directă a deciziilor politice luate în gestionarea crizei COVID-19.

El a mai declarat că profunzimea tragediei umane cauzate de pandemie nu a fost inevitabilă, adăugând că ”o criză mocnită a datoriilor” va sabota obiectivele de dezvoltare vreme de mulți ani de zile.

Economistul-șef al PNUD a precizat că un număr de 19 state sunt ”în stare de vulnerabilitate extremă”, reprezentând 220 miliarde de dolari din plățile datoriilor la risc.

Steiner a cerut dezvoltarea unui mecanism care să permită țărilor mai bogate să extindă rezervele de urgență ale Fondului Monetar Internațional cu 650 miliarde de dolari, pentru a ajuta țările vulnerabile cu venituri medii.

Molina a menționat că zeci de țări cu venituri medii și state insulare mici nu au avut acces la cele 16 trilioane de dolari puse la dispoziție prin măsuri fiscale adoptate de cele mai bogate economii ale lumii, dar nici la măsurile de reducere a datoriilor disponibile celor mai sărace state din lume, rămânând astfel pe dinafară în ambele scheme de sprijin.

Steiner a mai declarat că retrogradarea ratingurilor de credit ale unor state a adâncit problemele, majorând costurile pentru împrumuturi pe piețele de capital pentru țări precum Kenya, unde rata dobânzii pentru obligațiunile pe 10 ani a fost de 12,6%, față de 1,6% pentru o obligațiune similară din SUA.

scroll to top