ONU stabilește măsurile pentru combaterea foametei la nivel mondial pe fondul crizei climatice
Reforma sistemelor alimentare mondiale va fi un pas esențial în limitarea creșterii temperaturii globale, a declarat duminică ONU, care a prezentat prima tranșă a unei foi de parcurs pentru asigurarea hranei și a agriculturii în limita a 1,5 grade Celsius, potrivit The Guardian.
Producția de alimente este foarte vulnerabilă la efectele crizei climatice, iar cercetările sugerează că până la o treime din producția mondială de alimente ar putea fi amenințată de încălzirea globală.
Agricultura și creșterea animalelor sunt, de asemenea, surse majore de emisii de gaze cu efect de seră, contribuind direct la aproximativ o zecime din producția globală de carbon și de două ori mai mult dacă se include și conversia habitatelor naturale în agricultură.
Cu toate acestea, până în prezent, ONU nu a prezentat în detaliu modul în care lumea poate satisface nevoile nutriționale ale unei populații în creștere, care se preconizează că va ajunge la 10 miliarde de locuitori până în 2050, și, în același timp, poate reduce emisiile globale de gaze cu efect de seră la zero până la aceeași dată. Aceasta din urmă este necesară pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Maximo Torero, economistul șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a declarat pentru The Guardian: “Trebuie să acționăm pentru a reduce foametea și pentru a nu depăși 1,5C. Este vorba despre reechilibrarea sistemelor alimentare globale”.
De exemplu, a spus el, în unele părți ale lumii există un consum exagerat de proteine, dar în alte regiuni oamenii nu primesc suficiente proteine. Unele regiuni ar putea beneficia dacă ar folosi mai puține substanțe chimice, dar în alte zone nu se foloseau suficiente. În unele regiuni, creșterea animalelor ar trebui să fie intensificată, dar în altele ar trebui să se pună accentul pe refacerea pășunilor degradate.
Foaia de parcurs va fi prezentată în următorii doi-trei ani, începând cu un document publicat la COO28 din Dubai, care conține 20 de obiective-cheie care trebuie atinse între 2025 și 2050, dar puține detalii privind modul în care acestea pot fi îndeplinite. Mai multe detalii privind modul în care aspirațiile pot fi atinse vor fi prezentate în tranșe viitoare, cu ocazia următoarelor două summituri COP. Printre obiective se numără: reducerea emisiilor de metan provenite de la animale cu 25% până în 2030; asigurarea gestionării durabile a tuturor zonelor de pescuit din lume până în 2030; apă potabilă sigură și la prețuri accesibile pentru toți până în 2030; reducerea la jumătate a risipei alimentare până în 2030; eliminarea utilizării biomasei tradiționale pentru gătit până în 2030.
Torero a declarat că planul nu va include apeluri pentru o taxă pe carne, pe care unii experți au susținut-o, dar va examina măsuri de taxare a zahărului, a sării și a alimentelor super-procesate, precum și o mai bună etichetare a alimentelor.
El a adăugat că ar trebui să se aloce mai multă finanțare pentru climă agriculturii, care reprezintă în prezent doar aproximativ 4% din finanțarea pentru climă. De asemenea, el a solicitat o utilizare mult mai eficientă a terenurilor și resurselor agricole decât se realizează în prezent.









