Parisul se pregătește pentru ”minunata lume nouă”: investiții de miliarde de € în tehnică militară
Franța intenționează să își sporească stocurile de rachete și drone cu până la 400% până în 2030, conform unui proiect de lege privind planificarea militară, consultat de jurnaliștii de la POLITICO.eu. Investițiile Parisului în sectorul apărării vor ajunge la mai multe miliarde de euro, potrivit documentului citat.
Conflictele în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu au scos la iveală cât de repede sunt consumate munițiile în războiul de mare intensitate. Acum, Parisul alocă miliarde de euro pentru a spori stocurile existente și a înlocui rachetele de apărare aeriană pe care forțele sale aeriene le-au lansat în Golf pentru a respinge atacurile cu drone iraniene.
”Desigur, cea mai urgentă nevoie este de muniții”,
a declarat recent premierul francez Sébastien Lecornu în Parlament, pe fondul temerilor mai largi ale Europei privind un conflict cu Rusia până la sfârșitul deceniului.
Pe 8 aprilie, guvernul francez va prezenta actualizarea Legii privind Planificarea Militară, prin care alocă 8,5 miliarde de euro pentru drone și rachete până în 2030. Proiectul de lege este un cadru financiar multianual care stabilește obiective pentru achiziționarea și dezvoltarea de arme și tehnică militară.
”Acest efort se reflectă într-o creștere a comenzilor și livrărilor, precum și în adaptarea infrastructurii industriale prin cofinanțarea capacităților prioritare de producție”,
se arată în proiectul de 64 de pagini.
”Acesta este realizat în vederea pregătirii pentru o «economie de război»”.
De când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, majoritatea țărilor europene s-au grăbit să își dezvolte capacitățile de apărare, cheltuind miliarde de euro pe armament.
Ulterior, tendința s-a accelerat după ce Donald Trump a fost reales ca președinte al SUA, din cauza temerilor că Washingtonul s-ar putea retrage din NATO sau, în sens mai larg, să nu mai garanteze securitatea Europei.
Legea franceză privind Planificarea Militară prevede cheltuieli de 63,3 miliarde de euro pentru apărare în 2027, 68,3 miliarde de euro în 2028, 72,8 miliarde de euro în 2029 și 76,3 miliarde de euro în 2030. După ce proiectul de lege va fi adoptat de parlament, sumele vor trebui aprobate în fiecare an de către parlamentari prin intermediul unor legi bugetare concrete, în timp ce obiectivele privind capabilitățile vor trebui traduse în contracte de către agenția națională responsabilă pentru achizițiile de arme și tehnică militară.
Obiectivele pentru drone și rachete sunt cu adevărat demne de a fi remarcate. Franța intenționează să își mărească stocurile de muniții ”rătăcitoare” (”munition rôdeuse” sau ”loitering munition” – sisteme aeriene fără pilot echipate cu încărcătură explozivă, capabile să survoleze o zonă țintă și să atace autonom sau dirijat prin prăbușire asupra obiectivului, n.n.), categorie de muniții din care fac parte dronele kamikaze (cu 400%), bombele ghidate AASM Hammer, fabricate de Safran (cu 240%) și rachetele Aster și Mica, fabricate de MBDA (cu 30%).
Contractele viitoare care se vor semna în baza noii legi vin în contextul în care statul și industria franceză de apărare au acuzat lipsa producției de arme în masă. Producătorii de arme au acuzat guvernul că nu plasează suficiente comenzi, în timp ce guvernul a dorit ca producătorii de arme să investească în instrumentele lor de producție înainte de a semna acorduri.
Un oficial francez a declarat anterior pentru POLITICO.eu că producătorii de arme ar trebui să fie pregătiți să absoarbă o creștere semnificativă a cererii.
Săptămâna trecută, CEO-ul companiei MBDA, Eric Béranger, a declarat reporterilor că producătorul de rachete își va crește producția cu 40% în acest an, inclusiv prin dublarea producției de rachete Aster.
Lăsând la o parte stocurile de muniții, proiectul de document arată că Franța nu își propune să își extindă forțele armate; în plus, nu există achiziții planificate de avioane de vânătoare Rafale sau fregate suplimentare, în ciuda promisiunilor anterioare ale președintelui francez Emmanuel Macron și ale ministrului Lecornu.
Cu toate acestea, Parisul analizează dezvoltarea unui nou tanc. Proiectul arată că Franța va lansa studii pentru a evalua ce caracteristici ar putea avea modelul care să succeadă actualului tanc-fanion al armatei franceze, Leclerc.
Modernizarea tancurilor franceze vine după apelurile tot mai numeroase din partea parlamentarilor și a industriei de profil către guvern, încercând să convingă autoritățile că proiectul tancului comun franco-german al Sistemului principal de luptă la sol ar putea întârzia și că forțele terestre franceze au nevoie de o soluție intermediară, în condițiile în care vehiculele de luptă Leclerc vor fi scoase din uz până la sfârșitul anilor 2030.
”Nu trebuie să lăsăm anul 2026 să treacă degeaba”,
a declarat săptămâna aceasta deputatul francez François Cormier-Bouligeon, parlamentar în comisia de apărare a Adunării Naționale.
Planul prezentat de guvern semnalează tocmai asta, anume că Parisul anticipează potențiale întârzieri în ceea ce privește tancul de generație următoare dezvoltat împreună cu Germania, după ce guvernul a susținut timp de luni de zile că programul era pe drumul cel bun.
Se pare că Franța ar putea renunța și la un alt proiect, ”Eurodrona”, un vehicul aerian de recunoaștere fără pilot cu rază lungă de acțiune, dezvoltat împreună cu Germania, Italia și Spania. Deși nu este vorba despre o renunțare explicită, proiectul legii în discuție nu prevede alocări de bani pentru acest program, oricum deja mult întârziat.
Deși planificarea bugetară vizează perioada de până în 2030, parlamentarii și oficialii din industrie se așteaptă ca succesorul lui Macron să elaboreze unul nou după alegerile prezidențiale din 2027.
Oricum ar fi, în Franța există un consens larg cu privire la necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, liderul de extremă dreapta și favoritul la președinție, Jordan Bardella, declarând luna trecută că Parisul ar trebui să cheltuiască cel puțin 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare, în conformitate cu obiectivele NATO.









