Parlamentul European dorește să mărească bugetul UE cu 110 miliarde de euro
Parlamentul European a solicitat majorarea bugetului UE pe următorii șapte ani cu aproximativ 110 miliarde de euro, dar și angajamente obligatorii din punct de vedere juridic privind introducerea de noi taxe pentru finanțarea stimulentului împotriva crizei COVID-19, evaluat la 750 de miliarde de euro, scrie Euractiv.com.
Parlamentarii europeni au purtat ieri o nouă rundă de discuții cu privire la bugetul pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, cu Consiliul de Miniștri, instituția care reprezintă cele 27 de state membre ale UE. Cunoscut sub numele de cadrul financiar multianual, discuțiile pe acest buget s-au concentrat pe noi resurse proprii pentru finanțarea fondului de redresare instituit de liderii UE în iulie pentru combaterea crizei economice cauzată de pandemie.
Comisia Europeană a fost și ea parte la discuțiile bugetare.
Negociatorii se mișcă contra cronometru, cu obiectivul de a elibera prima tranșă de bani de la UE începând cu 1 ianuarie. Surse apropiate negocierilor au spus că discuțiile au fost „constructive”, chiar dacă au fost „destul de intense”.
Cele două părți au discutat despre creșterea cadrului financiar multianual, evaluat momentan la 1.074 miliarde de euro și despte guvernanța Facilității de recuperare și reziliență, pilonul principal al fondului de recuperare de 750 de miliarde de euro. Ambele vehicule financiare fac parte din acordul semnat în iulie, cu o valoare totală de 1,8 miliarde de euro.
Negociatorii au schimbat, de asemenea, opinii cu privire la aspectele ecologice ale acordului bugetar al UE, inclusiv angajamentul liderilor UE de a se asigura că 30% din fondurile blocului sunt dedicate proiectelor ecologice.
Unul dintre principalele aspecte de dispută este o cerere a Parlamentului de a consolida bugetul UE pentru a finanța domenii precum programul educațional Erasmus sau Orizont Europa, programul de inovare și cercetare al UE.
Surse din Parlament au spus că prioritatea lor este să discute despre „conținut” și priorități și spun nu au vorbit despre nicio cifră. Însă oficialii au estimat că cererile lor se ridică la 110 miliarde de euro.
„Spațiul pentru manevră este foarte limitat în acestă problemă”, a spus un oficial al Consiliului.
Reprezentanții statelor membre ale UE consideră că cererea Parlamentului este greu de acceptat, având în vedere că UE are acum cel mai mare volum disponibil de fonduri (1.800 de miliarde de euro) după summitul maraton din iulie.
O altă problemă restantă este cum se va plăti pachetul de stimulare de 750 miliarde de euro. Parlamentul promovează o declarație obligatorie din punct de vedere juridic din partea statelor membre cu privire la introducerea de noi taxe și impozite pentru a finanța suma fără precedent pe care blocul o va împrumuta de pe piețe.
Însă un oficial al Consiliului a spus că este „o cerere majoră” să se solicite un angajament legal atunci când nu există propuneri oficiale din partea Comisiei.
„Nu ați cumpăra o mașină pe care nu ați văzut-o”, a spus oficialul Consiliului, referindu-se la lipsa de claritate a proiectului de impozitare la frontieră a carbonului sau la un sistem extins de comercializare a cotelor de emisii, sistemul de plafonare și comercializare al UE pentru emisiile de gaze cu efect de seră.
În schimb, statele membre sunt gata să exploreze modalități de consolidare a formulării folosite de liderii UE în acordul lor din iulie, care a inclus și un calendar pentru introducerea de noi taxe. De cealaltă parte, surse UE au declarat că un acord ar fi mai ușor de agreat cu privire la guvernanța fondului de recuperare. Experții de ambele părți vor încerca să găsească o formulă care să ofere Parlamentului un cuvânt de spus mai important în acest domeniu, au mai spus sursele.
De asemenea, Consiliul a insistat asupra faptului că acest cadru financiar multianual (CFM) și fondul de recuperare ar trebui să vină ca pachet, deoarece o parte din banii de recuperare vor fi direcționați prin bugetul UE. Totuși, Parlamentul dorește un spațiu de negociere mai amplu pentru consolidarea CFM. Din acest motiv, parlamentarii europeni au sugerat să se ajungă acum la un acord cu privire la fondul de recuperare („Next Generation EU”) și la noul plafon bugetar al UE care va fi instituit pentru finanțarea acestuia. La rândul său, acest lucru ar permite mai mult timp pentru negocierea unor cifre mai mari pentru programele Erasmus și Orizont Europa.
Negociatorul șef al Parlamentului și președintele comisiei bugetare, Johan van Overtveldt (ECR, Belgia), a refuzat să comenteze în această etapă. Euractiv consideră că Parlamentul este dispus să accelereze negocierile privind fondul de recuperare pentru a aloca parlamentelor naționale suficient timp pentru a aproba o creștere a plafonului de cheltuieli al UE pentru finanțarea pachetului de stimulare.
Surse ale Parlamentului au reamintit că nu există nicio obligație legală de a negocia împreună cadrul financiar și fondul de recuperare și că este mai degrabă „o legătură politică”. Un obstacol politic major în această privință este insistența Parlamentului de a condiționa alocarea fondurilor UE de respectarea regulilor statului de drept.
Premierul maghiar, Viktor Orban, a reușit să reducă aceste reguli de „condiționalitate” în timpul summitului din iulie. Și Budapesta face eforturi pentru a negocia clauza privind statul de drept ca parte a unui pachet mai larg pentru a împiedica parlamentarii europeni să înăsprească textul în timpul discuțiilor bugetare. Aceasta ar conferi parlamentului ungar un drept efectiv de veto asupra întregului fond de recuperare de 750 miliarde de euro, dacă parlamentarilor nu le place textul privind regulile statului de drept.