Un studiu realizat de Parlamentul European arată că țările europene au eliberat, în ultimul deceniu, aproximativ 4.000 de ”pașapoarte de aur” către cetățeni ruși, în schimbul unor investiții totale estimate la peste 3 miliarde de euro în proprietăți sau diverse alte active. Războiul din Ucraina a pus lupa asupra iahturilor, avioanelor și proprietăților imobiliare de lux deținute de cei mai bogați ruși din lume, însă despre pașapoartele europene pe care le-au primit aceștia în schimbul cheltuirii acestor sume importante de bani s-a vorbit mai puțin. Acum, au ajuns însă în atenția autorităților din statele europene, scrie Bloomberg.
Portugalia, Grecia și Cehia au oprit recent eliberarea de vize către cetățenii ruși, iar Marea Britanie a abandonat complet programul de vize destinat investitorilor. Luna trecută, Bulgaria a propus un proiect de lege care să interzică ”pașapoartele de aur”, așa încât Malta ar putea rămâne singurul stat membru al UE care le oferă încă rușilor această posibilitate.
Așa-numita ”industrie a migrației investiționale” s-a dovedit a fi profitabilă pentru Europa: statele membre care au oferit diverse forme de avantaje investitorilor din țări terțe au încasat, în total, până la 21 de miliarde de euro în perioada 2011-2019, potrivit Parlamentului European.
Pandemia nu a încetinit cererea pentru aceste ”servicii”, ba dimpotrivă. În luna ianuarie a acestui an, Spania a acordat 14 ”vize de aur” pentru cetățenii ruși, mai mult decât au acordat autoritățile olandeze în toată istoria programului omolog implementat de Amsterdam.
Nu doar rușii au participat la aceste programe, ci și oameni înstăriți din alte țări, printre care China, Pakistan sau Statele Unite. În linii mari, premisa de la care se pleacă este aceea că marea majoritate a acestor solicitanți de ”pașapoarte de aur” sunt oameni respectabili, care respectă legile. În plus, nu toți sunt tocmai niște super-bogați, în condițiile în care limita de investiții stabilită de statele membre diferă semnificativ de la un program la altul.
Oricum, în ceea ce îi privește pe ruși, atenția cu care sunt analizați și controlați aceștia, în lumina invadării Ucrainei de către armata rusă, este mult mai mare.
O anchetă realizată de Al Jazeera în privința unui număr de 2.500 de cereri înregistrate în Cipru a constatat că 43 de solicitanți, adică 1,7% din total, au fost condamnați definitiv de instanțe pentru o infracțiune, fie înainte, fie după naturalizare. Autoritățile cipriote au pus punct programului de ”pașapoarte de aur” în 2020.
Câte bordeie, atâtea obiceie
În absența unui standard european în materie, ”pașapoartele de aur” au putut fi obținute de cetățeni ai țărilor terțe pentru investiții de doar 127.000 de euro în Bulgaria până la sume mult mai mari, de 1,2 milioane de euro în Olanda.
Mai mult, procesul de obținere al acestora variază foarte mult de la o țară la alta. În Irlanda, programul vizează persoane cu avere netă de cel puțin 2 milioane de euro și cere ca investitorul să fie – literalmente – ”o persoană cu un caracter bun” (“a person of good character”). În Spania, vizele sunt acordate automat dacă autoritățile de resort nu dau o rezoluție pe cererea depusă în termen de 20 de zile de la depunere.
Lipsa uniformității procedurale este una dintre cauzele pentru care, de pildă, solicitanții care pot prezenta un risc juridic din perspectiva dreptului penal sunt atrași de țările pe care le consideră ca având cea mai laxă politică de acordare a pașapoartelor și de control al solicitanților.
Pe lângă cetățenie, există și alte căi prin care investitorii pot obține dreptul de a trăi, a munci și a călători liber în Uniunea Europeană.
În prezent, 13 state membre au scheme de acordare a rezidenței prin investiții, prin care persoanele bogate pot obține o viză de rezidență prin achiziționarea de proprietăți, obligațiuni guvernamentale sau diverse alte active.
Războiul lui Putin a schimbat complet abordarea în UE
În condițiile în care, în ultima perioadă, majoritatea țărilor europene și-au oprit total sau și-au suspendat programele de acordare a ”pașapoartelor de aur”, Parlamentul European a votat, pe 9 martie, o rezoluție care interzice această practică. De asemenea, euro-deputații au cerut un regulament unitar la nivelul Uniunii Europene privitoare la vize, care să includă verificări mai stricte a eventualelor antecedente ale solicitanților, precum și o perioadă minimă de timp petrecută în țara în care se depune cererea. Euro-deputata olandeză Sophia in ’t Veld, care a fost raportoare în acest dosar, a declarat că mulți dintre rușii care au obținut pașapoarte și vize în aceste programe au fost oligarhi cu legături strânse cu Kremlin-ul și cu Vladimir Putin.
”Doar își flutură ostentativ pașapoartele frumoase ale UE și deja scapă de sancțiuni”, a spus ea în plenul Parlamentului European.
Comisia Europeană este, la rândul său, așteptată să propună reglementări ferme, cu aplicabilitate universală la nivelul întregii Uniuni Europene.
Deputații europeni insistă pe lângă statele membre ca autoritățile naționale să îi controleze cu mult mai multă strictețe pe intermediarii care îi ajută pe cei care solicită pașapoartele. Este vorba despre cabinete de avocatură, bănci, firme de contabilitate sau dezvoltatori imobiliari, care, în general, au nevoie de un anumit tip de acreditare profesională, dar și de consultanți și furnizori de servicii, care ar putea să nu aibă obligații specifice de due diligence, potrivit Mairei Martini, de la Transparency International, citată de Bloomberg.
”Indivizii care acționează ca intermediari pentru a-i ajuta pe solicitanți să obțină «pașapoarte de aur» ar trebui să fie mandatați să își verifice clienții și să le raporteze autorităților dacă observă orice suspect în ceea ce-i privește”, a spus Martini.
De asemenea, ONG-urile care militează pentru transparență doresc ca statele membre să revizuiască vizele și pașapoartele acordate anterior, așa cum a făcut-o Ciprul în 2019, după ce s-a constatat că Nicosia a acordat cetățenie unor indivizi cu risc ridicat, din perspectivă penală. Ciprul a retras pașapoartele pentru 26 de persoane și și-a încheiat cu totul programul de profil în 2020.
Breșa din Caraibe
Cei care susțin reforma pregătită de autoritățile europene trag un semnal de alarmă cu privire la riscul pe care îl prezintă țările din Caraibe care oferă cetățenie pentru diferite categorii de investitori sau oameni bogați, printre acestea aflându-se Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia sau Antigua și Barbuda. În general, cetățenilor din aceste teritorii nu li se solicită viză în zona Schengen.
Efectul-bumerang
Regulile mai stricte le dau fiori unora dintre statele europene pentru care investițiile și banii cetățenilor din țările terțe au o importanță majoră.
”În Spania, în special zonele turistice, principala sursă de bogăție și de creare a locurilor de muncă o reprezintă tocmai străinii”, spune Ricardo Bocanegra, un avocat care s-a ocupat de consilierea unor clienți internaționali în Marbella, una dintre cele mai căutate stațiuni spaniole printre străini.
El a adăugat că investitorii străini nu cumpără doar case, ci și o varietate de bunuri și servicii produse sau furnizate de localnici, ceea ce generează prosperitate și locuri de muncă.
”Dacă străinii ar dispărea de pe Costa del Sol, ar trebui să fim declarați zonă defavorizată”, mai spune Bocanegra.
