Politica externă a lui Trump: cumpărarea Groenlandei și încetarea războului din Ucraina. Va reuși?
Președintele republican ales Donald Trump spune că intenționează să achiziționeze Groenlanda, să încheie războiul din Ucraina și să modifice fundamental relația Statelor Unite cu NATO în timpul celui de-al doilea mandat de patru ani, potrivit Reuters.
În ultimele săptămâni, el a amenințat, de asemenea, că va confisca Canalul Panama și că va impune Canadei și Mexicului tarife vamale de 25% dacă acestea nu vor reduce fluxul de droguri și migranți în Statele Unite. Iată o privire asupra propunerilor de politică externă pe care Trump s-a angajat să le promoveze odată cu preluarea mandatului luni.
NATO, UCRAINA ȘI ALIAȚII EUROPENI
Trump a declarat că, sub președinția sa, Statele Unite vor regândi fundamental „scopul NATO și misiunea NATO”.
El s-a angajat să ceară Europei să ramburseze Statelor Unite „aproape 200 de miliarde de dolari” în muniții trimise Ucrainei și nu s-a angajat să trimită alte ajutoare națiunii est-europene.
Trump a redus finanțarea pentru apărare a NATO în ultima parte a primului său mandat și s-a plâns în mod frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât partea lor echitabilă. În ultimele săptămâni, el a declarat că membrii NATO ar trebui să cheltuiască 5% din produsul intern brut pentru apărare, o cifră mult peste obiectivul actual de 2%.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, Trump a declarat în timpul campaniei electorale din 2024 că va rezolva conflictul chiar înainte de inaugurarea sa. Însă, de la alegerea sa, nu a mai repetat această promisiune, iar consilierii recunosc acum că va fi nevoie de luni de zile pentru a ajunge la orice acord de pace.
Trump a indicat că Kievul ar putea fi nevoit să cedeze unele teritorii pentru a ajunge la un acord de pace, o poziție susținută de principalii săi consilieri.
Deși nu există un plan de pace complet elaborat de Trump, majoritatea consilierilor săi cheie sunt în favoarea excluderii aderării Ucrainei la NATO ca parte a oricărui acord de pace, cel puțin pentru viitorul apropiat. De asemenea, aceștia susțin, în general, înghețarea liniilor de luptă la locul lor actual.
Deși Trump a semnalat la începutul lunii aprilie că ar fi dispus să trimită ajutor suplimentar Ucrainei sub forma unui împrumut, el a rămas în mare parte tăcut în legătură cu această chestiune în timpul negocierilor controversate din Congres cu privire la un pachet de ajutor în valoare de 61 de miliarde de dolari, la sfârșitul lunii respective.
EXPANSIUNE TERITORIALĂ
La mijlocul lunii decembrie, Trump a declarat că intenționează să achiziționeze Groenlanda, o idee pe care a lansat-o pentru scurt timp în timpul mandatului său 2017-2021. Eforturile sale anterioare au fost zădărnicite atunci când Danemarca a declarat că teritoriul său de peste mări nu este de vânzare.
Însă planurile lui Trump privind cea mai mare insulă din lume nu s-au diminuat. În timpul unei conferințe de presă din ianuarie, Trump a refuzat să excludă invadarea Groenlandei, prezentând insula ca fiind crucială pentru interesele de securitate națională ale SUA.
În ultimele săptămâni, Trump a amenințat, de asemenea, cu confiscarea Canalului Panama, acuzând Panama de suprataxarea navelor care tranzitează această rută maritimă cheie.
Trump a meditat, de asemenea, la transformarea Canadei într-un stat american, deși consilierii au descris în privat comentariile sale cu privire la vecinul nordic al Statelor Unite drept un exemplu de trolling, mai degrabă decât o adevărată ambiție geopolitică.
CHINA, COMERȚUL ȘI TAIWANUL
Trump amenință frecvent că va impune noi tarife sau restricții comerciale majore Chinei, precum și multor aliați apropiați.
Propunerea sa, Trump Reciprocal Trade Act, i-ar conferi o mare libertate pentru a crește tarifele de retorsiune asupra țărilor în cazul în care se stabilește că acestea au ridicat bariere comerciale proprii. El a lansat ideea unui tarif universal de 10%, care ar putea perturba piețele internaționale, și a unui tarif de cel puțin 60% pentru China.
Trump a cerut să se pună capăt statutului Chinei de națiune cea mai favorizată, o desemnare care, în general, reduce barierele comerciale dintre națiuni. El a promis să promulge „noi restricții agresive privind proprietatea chineză asupra oricărei infrastructuri vitale din Statele Unite”, iar platforma oficială a Partidului Republican solicită interzicerea proprietății chineze asupra bunurilor imobiliare americane.
În ceea ce privește Taiwanul, Trump a declarat că acesta ar trebui să plătească Statelor Unite pentru apărarea sa deoarece, spune el, nu dă nimic Statelor Unite și a luat „aproximativ 100% din afacerea noastră cu cipuri”, referindu-se la semiconductori. El a declarat în repetate rânduri că China nu ar îndrăzni niciodată să invadeze Taiwanul în timpul președinției sale.
MEXICO, CANADA ȘI NARCOTICELE
Trump a declarat că va aplica Mexicului și Canadei tarife vamale extinse, de 25%, dacă acestea nu vor opri fluxul de droguri și migranți în Statele Unite.
Liderii mexicani și canadieni au încercat să demonstreze că sunt serioși în ceea ce privește combaterea imigrației ilegale și a comerțului cu stupefiante, deși planurile reale ale lui Trump pentru prima zi de aplicare a tarifelor asupra vecinilor țării sunt neclare.
Trump a declarat că va desemna cartelurile de droguri care operează în Mexic drept organizații teroriste străine și va ordona Pentagonului „să utilizeze în mod corespunzător forțele speciale” pentru a ataca conducerea și infrastructura cartelurilor, o acțiune care ar fi puțin probabil să obțină binecuvântarea guvernului mexican.
El a declarat că va desfășura Marina SUA pentru a impune o blocadă împotriva cartelurilor și va invoca Legea privind dușmanii străini pentru a deporta traficanții de droguri și membrii bandelor din Statele Unite.
Grupurile pentru drepturile civile și senatorii Partidului Democrat au militat pentru abrogarea acestei legi, adoptată în 1798, care conferă președintelui o anumită autoritate de a deporta cetățeni străini în timp ce țara se află în război.
Platforma Partidului Republican solicită, de asemenea, mutarea miilor de trupe desfășurate în străinătate la granița dintre SUA și Mexic pentru a combate imigrația ilegală.
CONFLICTUL DIN ISRAEL
Trimisul desemnat al lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a colaborat îndeaproape cu oficiali din administrația președintelui democrat Joe Biden pentru a pune la punct acordul de pace anunțat la începutul lunii ianuarie între Israel și grupul militant palestinian Hamas. Surse apropiate discuțiilor au declarat că acesta a exercitat presiuni semnificative asupra ambelor părți pentru a ajunge rapid la un acord, deși detaliile exacte ale implicării sale sunt încă dezvăluite în presă.
După ce a criticat pentru prima dată conducerea israeliană în zilele care au urmat atacului cetățenilor săi de către Hamas la 7 octombrie 2023, Trump a declarat ulterior că gruparea militantă trebuie „zdrobită”.
Trump a declarat că va fi greu să plătească dacă Israelul și Hamas nu ajung la un acord de încetare a focului care să ducă la returnarea ostaticilor deținuți de grupul militant palestinian în Gaza înainte de preluarea mandatului său.
IRAN
Consilierii lui Trump au indicat că vor reînnoi așa-numita campanie de presiune maximă din primul său mandat împotriva Iranului.
Campania de presiune maximă a urmărit să folosească sancțiuni puternice pentru a sugruma economia Iranului și pentru a forța țara să negocieze un acord care să împiedice programele sale nucleare și de arme balistice.
Administrația Biden nu a relaxat în mod semnificativ sancțiunile aplicate de Trump, dar există dezbateri cu privire la cât de viguros au fost aplicate sancțiunile.
CLIMAT
Trump a promis în repetate rânduri că se va retrage din Acordul de la Paris, un acord internațional menit să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră. El s-a retras din acest acord în timpul mandatului său, dar SUA a reintrat în acord sub conducerea lui Biden în 2021.
APĂRAREA ANTIRACHETĂ
Trump s-a angajat să construiască un „câmp de forță” de apărare antirachetă de ultimă generație în jurul SUA. El nu a intrat în detalii, afirmând doar că Space Force, o ramură militară creată de prima sa administrație, va juca un rol principal în acest proces.
În platforma Partidului Republican, câmpul de forță este denumit „Iron Dome”, amintind de sistemul de apărare antirachetă al Israelului, care poartă același nume.









