Politicile lui Trump vor accentua decalajul în materie de inovare între UE și SUA în 2026

Pe măsură ce se apropie sfârșitul anului 2025, factorii de decizie de la Bruxelles nu au reușit încă să contracareze în mod decisiv impactul economic negativ al două evoluții majore: acordul comercial încheiat între Uniunea Europeană și Statele Unite în această vară și așa-numitul „Big Beautiful Bill” al președintelui Trump, o legislație internă de amploare cu implicații economice globale, scrie Euronews.

Progresul lent al UE în îmbunătățirea condițiilor relative de afaceri într-un moment atât de volatil a frustrat investitorii, care au început să caute alte oportunități.

Potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de European Round Table for Industry, liderii giganților industriali ai blocului sunt „alarmați de lipsa de urgență în punerea în aplicare a reformelor îndrăznețe ale lui Draghi și Letta pentru a restabili argumentele economice în favoarea investițiilor în Europa”.

Raportul menționează, de asemenea, un sondaj realizat în octombrie în rândul directorilor executivi, care arată că doar 55% dintre aceștia intenționează să își mențină planurile de investiții. Mai grav, doar 8 % intenționează să investească mai mult în Europa decât planificaseră cu șase luni în urmă, în contrast cu 38% care vor investi mai puțin decât intenționaseră inițial sau au amânat luarea unei decizii.

Și, cel mai elocvent, SUA atrag acum mai multe investiții decât planificaseră inițial 45% dintre respondenți.

Abordarea „morcovul și bățul”

Combinația dintre economia ofertei și protecționismul administrației Trump a transformat necesitatea evitării tarifelor americane într-un stimulent financiar masiv pentru companiile străine și multinaționale să investească direct în Statele Unite.

Legea Big Beautiful Bill, pe care Trump a promulgat-o în iulie, a oficializat reduceri fiscale uriașe și a garantat efectiv stimulente pentru mutarea investițiilor peste Atlantic. Mai precis, amortizarea bonus de 100% pentru utilaje și fabrici noi, precum și cheltuielile imediate de 100% pentru costurile interne de cercetare și dezvoltare (C&D), atenuând cheltuielile legate de mutarea producției și inovării în SUA.

Companiile au termen până la 1 ianuarie 2026 să finalizeze deciziile și să colecteze beneficii retroactive pentru capitalul investit în 2025, dar condițiile vor rămâne aceleași și anul viitor.

Pentru a agrava incapacitatea crescândă a UE de a concura, în aceeași lună a fost încheiat acordul comercial UE-SUA, care a fost puternic criticat. Acordul a dezamorsat războiul comercial transatlantic din 2025, dar a impus o taxă vamală de 15 % asupra majorității exporturilor industriale ale UE către SUA, cu o scutire de taxe pentru majoritatea produselor fabricate în SUA destinate pieței UE.

În plus, UE s-a angajat să cheltuiască peste 640 de miliarde de euro în energia SUA, să investească peste 500 de miliarde de euro în economia SUA și să cumpere cipuri AI fabricate în SUA în valoare de aproximativ 35 de miliarde de euro, până la sfârșitul mandatului președintelui Trump. Între timp, Statele Unite nu au făcut promisiuni similare.

În ceea ce privește corporațiile, alegerea a devenit simplă: relocarea investițiilor în SUA, evitarea tarifelor și solicitarea de deduceri fiscale masive.

Decalajul în materie de inovare în cifre

Sifonul de cercetare și dezvoltare reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa competitivității viitoare a Europei, întrucât noile stimulente ale administrației Trump atrag inovarea de bază către SUA.

În industriile cele mai inovatoare, precum sectoarele AI și sănătății, cifrele pentru 2025 demonstrează deja prăpastia dintre UE și SUA.

În primele trei trimestre ale acestui an, investițiile private în companiile americane din domeniul AI au depășit 100 de miliarde de euro, SUA captând peste 80 % din finanțarea globală pentru AI. În schimb, întreaga UE a atras doar puțin sub 7 miliarde de euro, potrivit raportului State of AI Report 2025, foarte citit.

Acest deficit sever de finanțare de 15 la 1 înseamnă că viitorul tehnologic se construiește și se extinde în principal în afara UE, lucru recunoscut de Parlamentul European.

De asemenea, UE își propune să atingă o cotă de piață de 20% în producția de semiconductori până în 2030, astfel cum se prevede în Legea privind cipurile, dar experții consideră că un astfel de obiectiv este puțin probabil, având în vedere că Europa se numără printre țările cu cea mai lentă creștere în acest sector de la un an la altul.

În plus, UE rămâne în urmă chiar și în ceea ce privește adoptarea AI în rândul tinerilor utilizatori, potrivit unui nou sondaj realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

În ceea ce privește industria farmaceutică, directorii executivi au transmis în aprilie un avertisment sever președintei von der Leyen, afirmând că „dacă Europa nu va adopta rapid schimbări radicale de politică, cercetarea, dezvoltarea și producția farmaceutică vor fi din ce în ce mai probabil orientate către SUA”.

În săptămânile următoare, alimentată de teama de războiul comercial transatlantic în curs la acea vreme și de frustrarea față de scena de reglementare europeană, a treia cea mai mare companie din Europa după capitalizarea bursieră, Roche, cu sediul în Elveția, s-a angajat să investească peste 40 de miliarde de euro în SUA în următorii cinci ani. De asemenea, multinaționala franceză Sanofi a anunțat o investiție de 17 miliarde de euro pentru a-și extinde producția în SUA până în 2030.

În iulie, în timp ce se negociau acordul Big Beautiful Bill și acordul comercial UE-SUA, compania britanico-suedeză AstraZeneca a declarat, de asemenea, că va investi peste 40 de miliarde de euro în SUA în următorii cinci ani, inclusiv în construirea unui centru de cercetare a bolilor cronice în statul Virginia, cea mai mare investiție a companiei într-o singură facilitate până în prezent.

În noiembrie, Casa Albă a anunțat un acord la scară largă între doi rivali din industria farmaceutică, producătorul american Eli Lilly și corporația daneză Novo Nordisk, cunoscută pentru medicamentul de prescripție pentru diabetul de tip 2, Ozempic, care a fost utilizat pe scară largă și în afara indicațiilor terapeutice pentru pierderea în greutate.

Cele două companii au convenit asupra unei strategii de reducere a prețurilor mai multor medicamente pentru americani și au anunțat noi investiții în SUA, Novo Nordisk angajându-se să investească aproximativ 8,5 miliarde de euro pentru a-și extinde capacitatea de producție în SUA. În schimb, compania daneză urmează să beneficieze, printre altele, de o scutire de trei ani de la plata tarifelor vamale americane.

În total, industria farmaceutică europeană s-a angajat să investească peste 100 de miliarde de euro în expansiunea în SUA numai în 2025, cu angajamente pe mai mulți ani.

Lupta pentru dereglementare

Presiunea exercitată de SUA este evidentă, întrucât în acest an Comisia Europeană a adoptat o agendă agresivă de dereglementare.

Ca răspuns la o solicitare din partea Consiliului European, din februarie au fost prezentate șase propuneri de simplificare, denumite „omnibus”, care vizează energie, finanțe, agricultură, tehnologie, apărare și produse chimice.

În mod deosebit, așa-numitul Digital Omnibus a fost introdus în noiembrie și include amânarea prevederilor Legii privind AI și modificări ale RGPD.

Aceste inițiative vizează reducerea rapidă a birocrației și a costurilor administrative pentru întreprinderile europene, în încercarea de a stopa exodul de talente și capital. Cu toate acestea, măsurile propuse se confruntă în continuare cu controlul legislativ, precum și cu supravegherea administrativă și reacții politice negative din partea susținătorilor confidențialității și ai climei, printre alții.

Abia săptămâna aceasta s-a ajuns în sfârșit la un acord cu privire la primul omnibus, un alt semn că UE este încă departe de a oferi certitudinea financiară imediată de a minimiza sau evita tarifele SUA, beneficiind în același timp de politicile președintelui Trump acolo unde este posibil.

Cifrele relevă adevărul economic evident: în timp ce UE dezbate detaliile dereglementării, investițiile în inovare sunt deja relocate în mod decisiv.