”Prieteni” sub acoperire? Cum și cine face bani buni pe filiera petrolieră ruso-ceho-poloneză?

Deși declarativ Cehia se prezintă drept unul dintre cei mai apropiați aliați ai Ucrainei în confruntarea sa cu vecinul agresiv de la est, autoritățile de la Praga le-au permis rafinăriilor și industriei petroliere cehe să încaseze câștiguri de peste un miliard de euro reprezentând profituri excedentare obținute grație achiziției de combustibili cu discount din Rusia, în ciuda faptului că există numeroase alternative de aprovizionare care să evite alimentarea cu bani a mașinăriei de război a lui Putin, potrivit unui raport realizat de două centre europene de cercetare, consultat de jurnaliștii de la POLITICO.eu.

Raportul a fost publicat luni de analiștii Centrului pentru Studiul Democrației și ai Centrului de Cercetare a Energiei și Aerului Curat. Aceștia dezvăluie că

”… Cehia a cheltuit peste 7 miliarde de euro pe petrol și gaze rusești – de peste cinci ori mai mult decât cele 1,29 miliarde de euro, sumă pe care a oferit-o Ucrainei drept ajutor.”

Totodată, o companie care a beneficiat în mod special de pe urma comerțului cu hidrocarburi între Rusia și Cehia a fost Orlen Unipetrol.

Aceasta este o societate pe acțiuni înregistrată în Cehia, dar deținută în proporție de 100% de gigantul petrolier polonez PKN Orlen. Compania are activități în domeniul procesării țițeiului, precum și în producția, distribuția și vânzarea de combustibili și produse petrochimice – în principal materiale plastice și îngrășăminte – în Cehia și regiunea Europei Centrale.

Autorii raportului au descoperit că posibilitatea ca Orlen să continue să cumpere combustibil rusesc – care a fost, în medie, în 2023, cu 21% mai ieftin decât varianta alternativă de aprovizionare din Azerbaidjan – i-a permis să obțină venituri mai mari, pe care statul polonez, la rândul său, ajunge să le impoziteze.

”Această strategie a contribuit la obținerea de profituri excedentare de aproximativ 1,2 miliarde de euro”,

scriu autorii raportului.

Situația se datorează faptului că Uniunea Europeană a acordat Cehiei o derogare de la interdicția de import a petrolului rusesc, excepție menită să ofere țărilor europene fără ieșire la mare, precum Ungaria, Slovacia și Cehia, timp suplimentar pentru a găsi noi rute de aprovizionare cu combustibili.

Cu toate acestea, susțin cele două think-tank-uri, dependența Cehiei de petrolul rusesc a crescut în 2023, la aproximativ 60%, în ciuda intențiilor anunțate de Guvernul de la Praga de a elimina treptat achizițiile dinspre Moscova.

Deși dependența cehilor a scăzut în prima parte a acestui an la nivel de dinaintea invadării Ucrainei de către Rusia, adică în jur de 50%, autorii raportului susțin că piața are o capacitate de rezervă mai mult decât suficientă pentru ca Praga să pună capăt cu totul dependenței de Rusia.

”Cehia și-ar putea asigura aprovizionarea normală cu țiței non-rusesc, profitând de capacitatea neutilizată a conductei transalpine care aduce petrol din portul italian Trieste, a conductei Adria care se conectează la conducta «Druzhba» în Slovacia și prin creșterea importurilor de produse rafinate și a retragerilor de stocuri de petrol”,

a declarat Martin Vladimirov, director pentru energie și climă la Centrul pentru Studiul Democrației.

Potrivit acestuia, Cehia deține deja rezerve îndestulătoare de petrol, putând astfel să renunțe în mod durabil la exporturile Moscovei.

Reacția Ucrainei: ”O dezamăgire”

Comisarul ucrainean răspunzător cu regimul sancționatoriu, Vladyslav Vlasiuk, și-a exprimat, pentru POLITICO, ”dezamăgirea de a vedea că state prietene” încă se feresc să respingă cu fermitate și în totalitate importurile de materii energetice din Rusia.

”Derogările pe care UE le-a acceptat unora dintre statele sale membre nu ar fi trebuit să crească dependența acestora de petrolul rusesc, ci mai degrabă să le facă să găsească rute alternative de combustibil. Nu cumva aceste scutiri au acționat împotriva scopului lor declarat?”,

a declarat Vlasiuk.

În apărarea sa, Ministerul Industriei și Comerțului de la Praga a insistat că țara se angajează ”să își înceteze dependența de combustibilii fosili ruși cât mai repede posibil din punct de vedere tehnic”.

Ministerul a mai menționat că lucrează la creșterea capacității de transport a unei conducte care leagă Cehia de Germania, Austria și Italia, urmărind ca importurile de petrol rusesc să înceteze cu totul până anul viitor.

În plus, Praga arată cu degetul către compania Orlen, spunând că guvernul ceh nu poate controla deciziile luate de o companie parteneră privată:

”Este important de menționat că petrolul rusesc este importat de o companie privată, și anume Orlen Unipetrol. Guvernul nu are control direct asupra deciziilor luate de companii private”,

a declarat ministerul de resort pentru POLITICO.

Un purtător de cuvânt al Orlen Unipetrol a declarat pentru POLITICO că firma ”respectă toate legile și reglementările interne și internaționale aplicabile” și operează în temeiul derogării de la regimul sancționatoriu stabilit de Uniunea Europeană:

”ORLEN a depus o serie de eforturi pentru a asigura independența rafinăriilor sale de materiile prime energetice din est. În acest sens, ORLEN se pregătește pentru o tranziție completă înspre o funcționare pe baza unor sortimente de petrol non-rusesc; în prezent, 90% din petrolul procesat la rafinăriile Grupului ORLEN provine din afara Rusiei”,

a transmis compania într-un comunicat.

Limitarea sancțiunilor a fost mult timp o sursă de controversă la nivelul Uniunii Europene.

Cea mai vocală dintre țările membre a fost Ungaria, care a folosit toate pârghiile avute la dispoziție pentru a-și crește drastic – mai degrabă decât a-și reduce – importurile de țiței din Rusia.

Guvernul premierului Viktor Orbán, care nu și-a ascuns niciodată relațiile ”prietenoase” cu Moscova, a încercat în mod deschis să încheie noi acorduri energetice cu Kremlinul, alimentând fără remușcări mașinăria de război care lasă în urmă morți și distrugeri în Ucraina.

Praga, dimpotrivă, a fost unul dintre cei mai apropiați aliați ai Kievului, participând activ la transporturi de echipament militar și sprijin umanitar înspre țara invadată, oferind în același timp o platformă de strângere de fonduri pentru muniția atât de necesară armatei ucrainene.

Autorii analizei susțin că motivul continuării importurilor de petrol rusesc este unul simplu și pragmatic: acesta este vândut la prețuri semnificativ mai mici decât orice altă variantă alternativă, precum ar fi țițeiul importat din Azerbaidjan. Calculele simple arată că acesta poate fi ulterior rafinat și vândut ca benzină, motorină sau combustibil pentru avioane, pentru un profit mai mare.

Luke Wickenden, analist la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat din Helsinki, explică:

”Această scutire, acordată Cehiei, Slovaciei și Ungariei, a fost intenționată ca o măsură temporară, dar Orlen continuă să o folosească pentru a canaliza aproximativ 50 de milioane de euro în fiecare lună către Kremlin din veniturile din impozitul pe petrol. De repetate ori vedem scutiri aplicate regimului de sancțiuni ale UE, exploatate pentru a crește importurile de combustibili fosili din Rusia și pentru a crește profiturile companiilor”,

a spus el.