Prietenii lui Putin, victorioși în alegeri. Mandate reînnoite pentru Orbán și Vučić

Premierul maghiar Viktor Orbán și-a adjudecat victoria în alegerile legislative de duminică, obținând, chiar mai ușor decât fusese prevăzut, un al patrulea mandat în fruntea guvernului de la Budapesta. Dincolo de granița sudică a țării, în Serbia, amicul său politic, Aleksandar Vučić, și-a revendicat o victorie zdrobitoare, din primul tur al prezidențialelor. Niciunul dintre ei nu și-a ascuns simpatia pentru dictatorul de la Kremlin, Vladimir Putin, nici chiar în contextul războiului pe care l-a început acesta, la finalul lunii februarie, împotriva Ucrainei.

La Budapesta, analiștii prevedeau o victorie strânsă, dar a fost ”zdrobitoare”

La 58 de ani, decanul liderilor în exerciţiu din Uniunea Europeană (UE) s-a confruntat cu o alianţă inedită şi disparată de şase partide, hotărâte să combată “autoritarismul” şi “corupţia” celor 12 ani ai epocii Orbán, scrie agenția France-Presse, citată de Agerpres.

Analiştii au prezis o luptă strânsă, dar rezultatele sunt clare: partidul Fidesz condus de Orbán a câştigat 53,1% din voturi după numărarea a 98% din buletine, faţă de 35,04% pentru opoziţie, a precizat Biroul electoral naţional.

Cu acesta avans, premierul este asigurat că va păstra o majoritate de două treimi în parlament.

Prezenţa la vot a fost puternică, apropiindu-se de recordurile înregistrate în 2018.

“Am obţinut o victorie excepţională – o victorie atât de mare încât probabil se poate vedea de pe Lună şi, în orice caz, cu siguranţă de la Bruxelles”, a declarat cu faţa numai zâmbet Orban care întreţine o relaţie conflictuală cu Uniunea Europeană.

În mulţimea adunată pe malul Dunării pentru a-şi manifesta bucuria, purtând eşarfe portocalii în culorile petrecerii, Ildiko Horváth, 55 de ani, şi-a lăudat candidatul învingător: “În problemele foarte importante precum războiul din Ucraina sau migranţii, el decide în conformitate cu ce vrea poporul”.

Altă surpriză a alegerilor, tânărul partid de extremă dreaptă Mi Hazánk a depăşit pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament.

Adversarul lui Orbán, Péter Márki-Zay, s-a adresat partizanilor săi seara târziu. “Nu îmi voi ascunde tristeţea şi dezamăgirea”, a reacţionat el. Combativ în pofida tuturor piedicilor, el a denunţat “o luptă inegală” în faţa “propagandei”, “o campanie de ură şi minciuni”.

Introducându-şi buletinul de vot în urnă alături de familia sa, acest primar conservator în vârstă de 49 de ani denunţase mai devreme “condiţii neloiale şi imposibile” menite să îi permită rivalului său “să rămână la putere pentru totdeauna”.

În coaliţia de opoziţie, unii, precum vicepreşedintele Jobbik, Márton Gyöngyösi, au denunţat “nereguli”.

Acuzat de Bruxelles de multiple atacuri la adresa statului de drept, Viktor Orbán şi-a trecut sub control justiţia şi media de peste 12 ani, susţinând în acelaşi timp o viziune ultra-conservatoare a societăţii.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a trimis pentru acest scrutin o echipă completă de 200 de oameni care a supravegheat alegerile, o decizie extrem de neobişnuită într-o ţară membră a UE. Fiecare tabără a desfăşurat, de asemenea, mii de voluntari.

Conflictul din Ucraina vecină, care a izbucnit în mijlocul campaniei electorale, a schimbat complet miza.

Orbán s-a prezentat ca un “protector” al Ungariei, un garant al păcii şi stabilităţii, refuzând să livreze arme Ucrainei şi să ia în considerare sancţiuni care să-i priveze pe unguri de preţiosul petrol şi de gazele ruseşti.

În paralel, pe afişele electorale şi media pro-Orbán, Péter Márki-Zay a fost descris ca “periculos”, acuzat că vrea să arunce ţara în război din cauza sprijinului său ferm pentru Ucraina.

Candidatul a subliniat apropierea cultivată încă din 2010 de Viktor Orbán cu preşedintele rus, numindu-l “Putin ungar”, dar discursul său nu i-a convins pe alegători.

Viktor Orbán a declarat că succesul neaşteptat este o revanşă asupra “numeroşilor săi adversari”, citându-i pe “birocraţii de la Bruxelles, media internaţionale sau chiar preşedintele ucrainean”. Volodimir Zelenski l-a acuzat în direct pe premierul ungar pentru dorinţa lui de a rămâne în afara conflictului.

Suveranistul italian Matteo Salvini şi Marine Le Pen, candidată de extremă-dreaptă cu un puternic impuls în sondaje cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, i-au transmis imediat “felicitările” lor.

Tot duminică, ungurii au votat într-un referendum privind comunitatea LGBT. Plebiscitul se referă la o lege care a fost concepută iniţial pentru a lupta împotriva abuzurilor faţă de minori şi la care Fidesz a adăugat în ultimul moment clauze fără legătură cu pedofilia şi prin care se interzice să se vorbească despre homosexualitate sau schimbările de gen cu minorii.

Un nou mandat pentru Aleksandar Vučić, ungurii câștigă și la Belgrad

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a revendicat, duminică, o victorie zdrobitoare la alegerile prezidenţiale, informează France-Presse, citată de News.ro.

“Nu a existat suspans în niciun moment. Sunt fericit că un mare număr de oameni au votat şi au demonstrat natura democratică a societăţii sârbe”, a spus Vučić în discursul în care şi-a declarat victoria, precizând că a obţinut încă un mandat de preşedinte de cinci ani, din primul tur, cu aproximativ 60% din voturi.

Sârbii au fost chemaţi duminică la urne să îşi aleagă preşedintele, cei 250 de deputaţi, dar şi mai multe consilii locale, între care şi pe cel din Belgrad.

Aleksandar Vučić, în vârstă de 52 de ani, a declarat că Partidul Progresist Sârb al său a obţinut aproape 44% din voturi la legislative.

“Suntem pe punctul de a forma un guvern noi singuri, dar împreună cu partidul minorităţii maghiare avem mai multe decât suficiente voturi pentru a forma o majoritate”, a explicat el.

Rezultatele oficiale ale alegerilor ar urma să fie date publicităţii luni seară.