Prințul saudit vrea să pună petrodolarii la treabă. Beneficiile și riscurile noului său plan

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, insistă ca marile companii din regat, printre care gigantul din industria petrolului Aramco și cel din industria chimică și petrochimică Sabic, să își reducă ponderea dividendelor plătite acționarilor, majoritatea ajungând în vistieria statului, dar să cheltuiască în schimb banii în investiții la nivel local, scrie Bloomberg. Planul promite beneficii majore, dar vine și cu riscuri greu de ignorat.

Toată ideea este că investițiile pentru noi proiecte de infrastructură și tehnologie vor fi suficient de mari pentru a accelera creșterea economică țării, independent de cotațiile internaționale ale țițeiului, urmând să deschidă noi fronturi în economia regatului și să susțină un boom al noilor locuri de muncă.

Strategia liderului de facto de la Riyadh vizează ”sacrificarea profiturilor actuale pentru investiții viitoare”, a declarat Karen Young, cercetător la American Enterprise Institute din Washington, într-un articol de opinie. ”Asistăm la o schimbare generațională, care reprezintă un bun moment pentru a construi și a crea o eră post-petrol. Însă, pe termen scurt, guvernul își va epuiza resursele”, spune ea.

Schimbarea de paradigmă ar putea fi cu atât mai riscantă cu cât bugetul de stat al Riyadh-ului și economia regatului în ansamblu au fost puternic afectate de pandemie și de prăbușirea cotațiilor țițeiului.

Petrodolarii puși la treabă

Aramco, cea mai mare companie petrolieră din lume, a transferat guvernului 110 miliarde de dolari în 2020 prin plata dividendelor către acționarul majoritar, statul saudit, prin redevențe și impozitul pe venit, în scădere cu 30% față de anul precedent.

Dividendele și mai mici primite de la Aramco, companie deținută de stat în proporție de 98%, ar afecta masiv venituriele bugetare, potrivit lui James Swanston de la Capital Economics.

Swanston nu se declară prea convins că investițiile suplimentare în economie ar duce la o creștere substanțială a preluării de către alte industrii a sarcinii de a alimenta cu sume suplimentare îndestulătoare bugetul statului, cel puțin pe termen scurt.

Dinspre partea sa, Aramco a anunțat că își poate susține rata de distribuire a dividendelor, plata cărora a fost anul trecut de 75 de miliarde de dolari, cea mai mare sumă distribuită de o companie la nivel mondial. Rezultatul a fost susținut de creșterea cotațiilor țițeiului cu aproape 30% în luna decembrie, până la 67 de dolari pe baril, pe măsură ce tot mai multe state dădeau semne că vor renunța la restricții.

În plus, săptămâna trecută compania a anunțat o înțelegere prin care un consorțiu condus de investitori americani ar urma să investească 12,4 miliarde de dolari într-o parte din oleoductele deținute de Aramco. Astfel, un flux de numerar mai solid ar putea să permită companiei să păstreze atât nivelul dividendelor, cât și să direcționeze unele sume spre investiții locale.

Se poate și fără petrodolari?

În ce privește cheltuielile statului saudit, salariile și pensiile pentru angajații la stat ar putea ajunge la 491 miliarde de riali (131 miliarde de dolari) în acest an, ceea ce reprezintă aproape jumătate din cheltuielile totale ale statului, de 990 de miliarde de riali. Totuși, dacă prețurile petrolului vor rămâne peste pragul de 60 de dolari, Arabia Saudită ar putea să acopere aceste cheltuieli exclusiv din vânzările de țiței, potrivit lui Ziad Daoud, economist-șef pentru piețele emergente la Bloomberg Economics.

Faptul că s-ar putea întâmpla acest lucru reprezintă cheia inițiativei prințului Mohammed bin Salman. Regatul a reușit deja să își crească veniturile din alte activități decât cele legate de petrol, de la 166 miliarde de riali în 2015 la 358 de miliarde de riali în 2020.

Datele pot să înșele.

O mare parte din această creștere s-a datorat unor înțelegeri făcute de statul saudit cu unii dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Regat, după ce, în 2017, prințul Mohammed a început un program anti-corupție. Cei vizați puteau scăpa de acuzații, în schimbul virării unor anumite sume de bani către buget.

”Creșterea veniturilor non-oil din Arabia Saudită este doar parțial o creștere organică”, a precizat și Ziad Daoud. Acordurile de înțelegere ”reprezintă o cincime din veniturile care nu provin din industria petrolului. Atâta doar că înțelegerile se vor termina la un moment dat, iar când se va întâmpla asta, nu doar că veniturile din afara industriei petrolului vor înceta să crească, ci vor scădea. Pentru a realiza o creștere sustenabilă, Regatul va trebui să crească productivitatea și să crească exporturile non-oil.”

Fondurile suverane

Dacă bugetul, al cărui deficit a atins 12% din PIB anul trecut, este pus la încercare din cauza veniturilor mai mici plătite de companiile saudite, fondul suveran saudit, de 400 miliarde de dolari, ar putea să vină în ajutor.

Fondul de investiții publice (PIF) este deja într-o poziție strategică optimă pentru a gestiona planurile de dezvoltare a economiei locale. Prințul Mohammed a promis că va cheltui cel puțin 40 de miliarde de dolari pe an în economia saudită până în 2025, creând noi orașe, stațiuni, proiecte majore, precum și 1,8 milioane de locuri de muncă.

”Bugetul este concentrat din ce în ce mai mult pe gestionarea cheltuielilor curente ale guvernului, mai degrabă decât să fie un motor adevărat al creșterii economice”, a declarat Mohamed Abu Basha, șeful Departamentului de Cercetare Macroeconomică la banca de investiții EFG-Hermes Holding din Cairo. Cheltuielile de capital ”au fost transferate preponderent în sarcina PIF și a altor instituțiile similare ale statului”.

Proiectul de buget pe acest an preconizează venituri de 849 miliarde de riali și un deficit fiscal de 4,9% din PIB. Acestea erau datele pe care s-a fundamentat bugetul în decembrie 2020.

Pe atunci, petrolul se tranzacționa la abia la 50 de dolari pe baril. Acum a ajuns la cotații la care Arabia Saudită își poate re-echilibra bugetul, estimează Fondul Monetar Internațional.

Totuși, impactul pe termen mediu și lung al pandemiei asupra business-urilor saudite și a cererii globale de energie ar putea să însemne că finanțele Regatului sunt încă precare, potrivit lui Abu Basha.

”Creșterea veniturilor viitoare din petrol va depinde în continuare de dividendele de la toate aceste investiții de stat”, a spus Abu Basha. ”Asta crește și mai mult vulnerabilitatea fiscală”, a mai spus el.