Summit-ul din acest weekend al liderilor din ”Grupul celor 20” ar putea să fie unul de ținut minte mai mult pentru ceea ce nu va fi decât pentru rezultatele pe care le va aduce. Într-o versiune online anul acesta din cauza pandemiei, adunarea liderilor națiunilor bogate și în curs de dezvoltare din lume nu va fi o ocazie pentru regi, președinți și prim-miniștri de a-și pune la bătaie armele diplomatice obișnuite, desfășurate în întâlniri cu ușile închise, nici de a face poze memorabile cu care să țină prima pagină a ziarelor lumii. În plus, fără covor roșu și recepții somptuoase, Arabia Saudită – gazda summit-ului – va rata ocazia de a-și uimi oaspeții și presa mondială, scrie agenția Associated Press.
Întâi de toate, puțină lume se așteaptă ca summit-ul să producă rezultate concrete pe frontul global al luptei cu cea mai gravă pandemie din ultimele decenii. Pe măsură ce s-au cheltuit miliarde de dolari pentru medicamente și vaccinuri, țările G-20 s-au concentrat, în principal, pe asigurarea propriilor provizii, mai mult decât pe o coordonare eficientă a răspunsurilor la problemele globale ridicate de criza sanitară.
Summit-ul din ochiul pandemiei
Pandemia a oferit o oportunitate pentru G-20 de a-și demonstra modul în care astfel de organisme multi-statale pot facilita cooperarea internațională în caz de criză. Însă, mai mult decât atât, a subliniat mai ales deficiențele acestora.
G-20 – ale cărui țări membre reprezintă aproximativ 85% din producția economică mondială și trei sferturi din comerțul internațional – a fost fondat în 1999, ca o modalitate prin care miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale pot discuta despre economia globală.
În martie, când închiderea frontierelor și ordinele de restricție pentru a încetini răspândirea virusului au afectat întreaga lume, regele saudit Salman a convocat virtual liderii G-20.
La acea vreme, numărul de morți la nivel global din cauza SARS-CoV-2 abia trecuse de 22.000. Liderii G-20 și-au promis să își împărtășească informațiile și resursele necesare cercetării, să facă schimb de date epidemiologice și clinice și să își consolideze sistemele de sănătate. De asemenea, au promis că vor colabora pentru a crește finanțarea pentru cercetarea în vederea obținerii unui vaccin.
Unele progrese au fost făcute. Cercetările s-au desfășurat într-un ritm alert, nemaivăzut, schimburile de informații științifice pentru dezvoltarea testelor și vaccinurilor COVID-19 au contribuit din plin la succesul unora dintre proiecte.
Pe de altă parte, este discutabil dacă sistemele de sănătate au fost consolidate, așa cum se promisese; chiar și în cele mai bogate națiuni, precum SUA și cele din Europa, spitalele au devenit copleșite, iar programele de testare și de urmărire a celor confirmați și a contacților lor s-au lovit de multe obstacole.
Associated Press mai amintește că China, un membru cheie al G-20, a dat dovadă de lipsă de transparență în raport cu restul lumii și cu Organizația Mondială a Sănătății, mai ales în etapele inițiale ale pandemiei, iar multe alte națiuni au furnizat, de asemenea, detalii incomplete despre desfășurarea epidemiei la nivel local.
Între timp, pandemia a luat peste 1,3 milioane de vieți în întreaga lume, potrivit datelor Universității Johns Hopkins.
Într-o scrisoare recentă adresată liderilor G-20, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că lumea se confruntă cu cel mai mare test al său de la Al Doilea Război Mondial încoace:
“Pandemia trebuie să fie un apel de trezire pentru toți liderii, care trebuie să fie conștienți că divizarea este un pericol pentru toată lumea și că prevenția economisește bani și vieți”,
a scris el.
Guterres a salutat recenta decizie a G-20 de a oferi celor mai afectate dintre națiunile sărace o prelungire a perioadei de rambursare a datoriilor și, în cele mai grave situații, posibile amânări ale datoriilor, însă a cerut grupului să extindă lista pentru a include pe ea și alte țări vulnerabile, cu venituri medii.
Avantajul gazdei
Pe lângă faptul că oferă o oportunitate de cooperare globală, summit-urile G-20 sunt, de asemenea, o ocazie pentru țările gazdă de a profita de lumina reflectoarelor. Mandatul Arabiei Saudite la președinția rotativă, pentru prima dată, a fost un imens motiv de mândrie pentru regat, care a afișat sigla G-20 în ultimele luni la toate ieșirile publice în presă, indiferent de asistență, temă și amploare.
Faptul că summit-ul nu se poate desfășura în format fizic vine cu părți bune și părți rele pentru Riyadh. Pe de o parte, toate întâlnirile pe care le-au organizat saudiții pe parcursul anului au fost doar în mediul virtual, iar sutele de delegați influenți din întreaga lume au participat din birourile lor de acasă, nu de la fața locului. Pe de altă parte, Riyadh-ul a scăpat de a-i fi cerută socoteala pe diverse teme controversate, de la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, acum doi ani, în Turcia, de agenți saudiți, până la conflictul nesfârșit din Yemen.
Nici așa, gazdele saudite nu au scăpat de critici și controverse.
Primarii din New York și Londra, de exemplu, au refuzat să participe la o întâlnire G-20 privind dezvoltarea urbană, invocând represiunea Arabiei Saudite împotriva activiștilor pentru drepturile omului și războiul pe care saudiții îl duc în Yemen. De asemenea, membri ai Congresului SUA au cerut administrației Trump să se retragă de la summit, iar membrii Parlamentului European au făcut apeluri similare liderilor UE.
Rămâne neclar dacă președintele american Donald Trump va participa sau nu, dată fiind preocuparea lui principală din aceste zile, adică eșecul electoral recent.
Prințul Mohammed bin Salman nu va trebui să se întâlnească nici cu Recep Tayyip Erdoğan, cu care are relații încordate de la episodul uciderii lui Khashoggi, nici cu președintele francez Emmanuel Macron, a cărui conduită publică, după republicarea caricaturilor cu profetul Mahomed, a stârnit proteste ale musulmanilor din toată lumea.
”Găzduirea unor evenimente majore, cum ar fi G-20, nu numai că oferă regatului imaginea unei țări puternice, moderne și a unei puteri economice globale, ci și atrage atenția internațională asupra realității încălcărilor drepturilor omului, care au loc la doar câțiva kilometri distanță de locul desfășurării summit-ului”,
a scris, într-un text publicat de Washington Post, Lina Al- Hathloul, a cărei soră, Loujain, a fost închisă împreună cu alte câteva avocate pentru drepturile femeilor saudite.
David Rundell, un diplomat american de carieră, cu o experiență de 15 ani în Arabia Saudită, a spus că mesajul regatului va fi acela că izolarea nu poate fi un răspuns eficient la nicio problemă, ci doar angajamentul și încurajarea pot să rezolve orice diferend.
“Arabia Saudită are nevoie de încurajări pentru reformele economice pe care le întreprinde, dar și pentru conduita în privința respectării drepturilor omului”,
a spus Rundell la un eveniment organizat de Chatham House, Institutul Regal pentru Afaceri Internaționale, un think-tank cu sediul la Londra.
