Agricultura ecologică ar putea economisi miliarde de dolari în ceea ce privește costurile legate de mediu și climă, potrivit unui studiu german desfășurat pe termen lung. Cu toate acestea, imaginea este umbrită de faptul că randamentele agriculturii ecologice sunt încă mult sub cele ale agriculturii convenționale, potrivit Euractiv.
Pentru Germania și UE, stimularea agriculturii ecologice este o prioritate politică și ambele au stabilit obiective pentru 2030: UE își propune ca până atunci să obțină 25% din terenurile arabile cultivate în mod ecologic, conform politicii sale emblematice în domeniul alimentar, Strategia “De la fermă la masă”, în timp ce Germania a mers mai departe și a stabilit un obiectiv de 30%.
Dacă acest obiectiv este atins, s-ar putea economisi până la 4 milioane de euro din costurile de mediu și climatice cauzate de emisiile de azot și de gaze cu efect de seră, potrivit unui studiu pe termen lung susținut de Ministerul german al Agriculturii și publicat recent de cercetătorii de la Universitatea Tehnică din München.
Comparând impactul negativ al agriculturii ecologice și al agriculturii convenționale asupra climei și a mediului și stabilind un preț pentru acestea, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste costuri implicite ale agriculturii arabile sunt cu 750-800 de euro mai mari pe hectar în cazul agriculturii convenționale.
Pe o perioadă de zece ani, cercetătorii au urmărit îndeaproape 40 de ferme ecologice și 40 de ferme convenționale pentru a colecta și compara datele, a explicat Kurt-Jürgen Hülsbergen, autorul principal al studiului, în timpul prezentării acestuia la Berlin.
Mai puțin azot, soluri mai sănătoase
Potrivit cercetătorului, mai mulți factori cheie ajută fermele ecologice să fie mai puțin dăunătoare pentru mediu decât cele convenționale medii.
“În primul rând, agricultura ecologică folosește mult mai puțin azot: 20 de kilograme la hectar, față de o medie generală de 80-100 de kilograme în Germania”, a explicat el. “Aceasta este o realizare remarcabilă”.
Agricultura ecologică nu utilizează îngrășăminte minerale pe bază de azot, bazându-se în schimb pe îngrășăminte organice, cum ar fi gunoiul de grajd sau compostul, precum și pe creșterea fertilității solului prin anumite metode agricole.
Pe lângă faptul că reduce la minimum emisiile nocive de protoxid de azot, a explicat Hülsbergen, acest lucru înseamnă, de asemenea, că agricultura ecologică consumă mult mai puțină energie, deoarece producția de îngrășăminte sintetice este foarte intensivă din punct de vedere energetic.
În cele din urmă, cercetătorul a subliniat, de asemenea, performanța mai bună a agriculturii ecologice în ceea ce privește solurile agricole și capacitatea acestora de a stoca carbon, funcționând astfel ca niște rezervoare de carbon.
Hülsbergen a subliniat că tehnicile utilizate adesea în agricultura ecologică, cum ar fi sistemele de rotație a culturilor adaptate la caracteristicile terenului, pot aduce “beneficii enorme în ceea ce privește stocarea carbonului”.
O amprentă climatică mai bună – dar mai puțină hrană
Cu toate acestea, acest tablou roz vine cu un avertisment important: agricultura ecologică produce în continuare mult mai puțină hrană pe suprafață – adică randamente mai mici – decât omologul său convențional.
“Agricultura ecologică oferă multe avantaje: de la prețuri stabile până la aporturi reduse de nutrienți și ingrediente active în mediul înconjurător. Dar studiul arată clar că agricultura ecologică necesită aproape de două ori mai mult teren pe unitate de cereale decât agricultura convențională”, a explicat Peter Breunig, profesor la Universitatea de Științe Aplicate din Weihenstephan-Triesdorf.
Pentru Breunig, acest fapt are consecințe în contextul în care terenurile disponibile sunt limitate.
“În Germania și în UE, avem deja nevoie de mai mult teren pentru agricultură decât este disponibil”, a subliniat el. “Fiecare creștere a cererii de terenuri, fie că este vorba de ofertă sau de cerere, crește presiunea globală asupra zonelor naturale, cu consecințe asupra climei și a biodiversității.”
Ca un exemplu: Dacă o fermă trece de la agricultura convențională la cea ecologică, aceasta va avea nevoie de mai mult teren pentru a produce aceeași cantitate de alimente ca înainte. Acest teren suplimentar nu mai este disponibil pentru a fi utilizat în moduri mai benefice pentru climă și mediu, de exemplu prin plantarea sau protejarea pădurilor.
“Prin urmare, faptul că extinderea agriculturii ecologice duce întotdeauna la beneficii pentru biodiversitate și climă este din ce în ce mai mult pus la îndoială în comunitatea științifică”, a conchis Breunig.
Hülsbergen a recunoscut, de asemenea, că există “o diferență de randament în comparație cu agricultura convențională”.
Cu toate acestea, el s-a arătat optimist și a subliniat că trebuie luate măsuri pentru a ajuta agricultura ecologică să recupereze decalajul.
“În opinia mea, acest lucru ar putea fi posibil – pentru aceasta, avem nevoie de cercetare, dezvoltare și optimizarea sistemului”, a spus el.
Agricultura ecologică = mai rezistentă la criză?
Între timp, fermierii și producătorii de alimente ecologice susțin, de asemenea, că, dincolo de cantitatea produsă, rezistența producției de alimente este, de asemenea, esențială – și aici este locul unde, în opinia lor, agricultura ecologică are un avantaj.
Pentru Tina Andres, președinta asociației germane de alimente ecologice BÖLW, acest lucru este ilustrat de tendințele prețurilor la alimente de la începutul războiului din Ucraina.
În timp ce în supermarketurile germane prețurile produselor alimentare, atât pentru cele ecologice, cât și pentru cele convenționale, au crescut din cauza inflației și a creșterii costurilor de producție, vârfurile au fost semnificativ mai mici pentru produsele ecologice.
Prețul untului în supermarketurile germane, de exemplu, a crescut în medie cu 59% pentru produsele convenționale între noiembrie 2021 și noiembrie 2022, față de 29% pentru untul organic, potrivit datelor colectate de asociație.
“Datele dovedesc: Alimentele ecologice au un preț stabil și funcționează ca o frână a inflației”, a subliniat Andres în timpul unei conferințe de presă recente.
Pentru BÖLW, acest lucru se datorează în principal faptului că fermele ecologice nu se bazează pe îngrășăminte sintetice și, prin urmare, nu au fost afectate de creșterile de prețuri cauzate de prețurile ridicate ale energiei și de întreruperea importurilor de îngrășăminte minerale din Rusia și Belarus.
“Acest potențial trebuie folosit în beneficiul consumatorilor, al agriculturii și al mediului”, a conchis Andres.
