Raport ONU: Subvențiile agricole ale UE au contribuit la creșterea prețurilor la fructe și legume

Subvențiile agricole ale Uniunii Europene au contribuit la creșterea prețurilor la fructe și legume, îngreunând accesul populației la o alimentație sănătoasă, conform unui raport al Națiunilor Unite privind alimentația, informează POLITICO.

În perioada 2021-2025, prețul unei alimentații sănătoase a crescut cu 36% în Europa, potrivit raportului anual al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) intitulat „Situația securității alimentare și a nutriției”, publicat marți.

Deși inflația — cauzată de pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina și, probabil, în curând, de criza din Orientul Mijlociu — a determinat creșterea prețurilor alimentelor la toate categoriile, politicienii sunt, de asemenea, responsabili pentru faptul că au subvenționat în principal culturile bogate în amidon, precum cerealele, și sectorul cărnii, ceea ce a făcut ca producția de legume, fructe și leguminoase să devină disproporționat de costisitoare, potrivit FAO.

Aceasta echivalează cu o

„impozitare indirectă”,

a afirmat David Laborde, unul dintre autorii raportului și directorul principal al departamentului de economie agroalimentară al FAO.

Subvențiile agricole directe acordate de UE în cadrul Politicii Agricole Comune, pe care Europa le acordă încă din anii 1960, sunt parțial de vină. Subvențiile agricole europene (PAC) constituie unul dintre cele mai mari programe de finanțare ale UE.

Totuși, lipsa investițiilor în cercetare pentru reducerea costurilor de producție a fructelor și legumelor, care tind să fie activități cu intensitate mare de muncă, a avut un efect și mai mare asupra accesibilității alimentelor sănătoase în Europa, a spus Laborde.

„Acest lucru a crescut productivitatea în unele sectoare. Dar nu am făcut nimic pentru leguminoase și fasole”,

a declarat Laborde pentru POLITICO.

Pentru cetățeanul european mediu, aceasta înseamnă că, între 2021 și 2025, costul achiziționării unei mese zilnice care îndeplinește cerințele minime pentru o dietă sănătoasă — echilibrul corect între nutrienți, calorii și varietate — a crescut cu 1 dolar, ajungând la 3,97 dolari. Raportul FAO a constatat că creșterea prețurilor la nivel european este mai mare decât media mondială, care se ridică la 25%.

Pentru fiecare masă sănătoasă, legumele, fructele și leguminoasele reprezintă aproape 60% din prețul total, în timp ce culturile bogate în amidon, precum grâul sau orezul, reprezintă doar 13%. Cu toate acestea, majoritatea subvențiilor agricole la nivel mondial sunt direcționate către cereale, zahăr, produse lactate, carne de vită și culturi oleaginoase destinate hranei animalelor.

Un studiu publicat în revista „Nature” a estimat că 80% din sprijinul acordat de UE fermierilor se îndreaptă direct către animale sau furaje. Subvențiile UE bazate pe hectar au făcut ca producția de legume destinate consumului uman să devină neatractivă pentru fermieri, în comparație cu alte culturi, a afirmat Laborde.

Pe lângă realocarea subvențiilor către sectorul fructelor și legumelor, FAO recomandă ca regiuni precum Europa să investească mai mult în inovare pentru a reduce costurile cu forța de muncă manuală necesară cultivării legumelor.

Alte recomandări se concentrează asupra lanțului de aprovizionare, cum ar fi reducerea risipei alimentare, sprijinirea inputurilor precum îngrășămintele și creșterea transparenței prețurilor.

Ce culturi ar trebui să fie sprijinite?

Comisia Europeană a publicat recent

„planul de acțiune privind proteinele”,

care se concentrează în principal pe reducerea dependenței Europei de furajele importate, dar vizează și stimularea producției de leguminoase destinate consumului uman.

Însă orice finanțare substanțială depinde de următoarea mare dispută care va avea loc în UE în restul acestui an și, cel mai probabil, și după aceea: următoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028-2034.

Pe măsură ce legiuitorii europeni se pregătesc pentru o toamnă marcată de discuții intense, aceștia trebuie să renunțe la propunerile tradiționale și să se orienteze, în schimb, către soluții mai inovatoare, recomandă Laborde.

„Există un efect de moștenire puternic”,

a afirmat el. Pentru fermierii care cultivă cereale și furaje, lanțurile de aprovizionare sigure și cumpărătorii sunt deja existenți.

„Europa și-a conceput subvențiile agricole din motive istorice care erau foarte diferite de furnizarea unei cantități mari de fructe și legume pentru populația sa”,

a spus Laborde.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze raportul FAO. Însă, într-un comentariu scris, un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat că liderii UE nu au intenția de a decide ce ar trebui să mănânce oamenii.

În ceea ce privește planul de acțiune privind proteinele, acesta include

„măsuri axate pe cerere pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri informate, inclusiv etichetarea originii, utilizarea criteriilor de durabilitate în achizițiile publice și campanii de sensibilizare, de exemplu cu privire la beneficiile leguminoaselor”,

a spus purtătorul de cuvânt.