Respingerea catalanei ca limbă oficială la Bruxelles riscă să provoace o criză politică la Madrid

Respingerea catalanei ca limbă oficială la Bruxelles riscă să declanșeze o criză politică la Madrid, potrivit Politico.

În schimbul sprijinului esențial necesar pentru formarea unui nou guvern minoritar în 2023, premierul spaniol Pedro Sánchez a încheiat o înțelegere elaborată cu parlamentarii separatiști catalani, prin care s-a angajat să obțină recunoașterea limbilor catalană, bască și galiciană ca limbi oficiale ale UE.

Măsura necesită sprijinul unanim al celor 27 de țări membre ale blocului comunitar, iar oficialii spanioli au făcut lobby în ultimii doi ani pe lângă capitalele europene pentru a obține sprijin. Săptămâna viitoare, Spania intenționează să supună chestiunea la vot în cadrul Consiliului Afaceri Generale, organismul care pregătește reuniunile periodice ale liderilor blocului de la Bruxelles.

Dar documentele care rezumă reuniunea ambasadorilor blocului din această săptămână, consultate de POLITICO, indică îndoieli serioase cu privire la solicitarea Madridului.

În timp ce Belgia, Cipru, Portugalia, Olanda, România și Slovacia au sprijinit acordarea recunoașterii UE limbilor oficiale suplimentare ale Spaniei, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Germania și Suedia au susținut cererile Italiei de

„mai multă claritate cu privire la costurile și implicațiile juridice ale demersului”.

Madridul a promis că va achita nota de plată pentru milioanele de euro necesare pentru a adăuga aceste limbi în cadrul de traducere și interpretare al UE. Dar promisiunea lui Sánchez nu i-a convins pe toți colegii săi din Consiliul UE.

Doi diplomați europeni, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre procedurile confidențiale, au confirmat divizarea dintre cele două grupuri de capitale.

Țările UE care se opun acestei inițiative sunt îngrijorate de impactul pe care adăugarea limbilor oficiale l-ar putea avea asupra rezultatelor financiare ale blocului comunitar. În prezent, UE cheltuiește peste 1 miliard de euro pe an pentru a traduce toate legile, propunerile și deciziile UE – trecute, prezente și viitoare – în cele 24 de limbi oficiale ale blocului.

Nu este clar cât de mulți bani ar mai fi necesari pentru a include limbile suplimentare ale Spaniei în acest grup. Țările UE sunt sceptice că Madridul va suporta aceste costuri pe termen nelimitat.

Factorii politici sunt, de asemenea, un factor important. Franța, de exemplu, are o politică națională împotriva recunoașterii limbilor minorităților naționale precum basca, bretona și corsicana.

Guvernul minoritar al lui Sánchez nu a adoptat încă un buget în timpul mandatului său actual. Țara se află sub presiune pentru a aloca mai mulți bani publici în conformitate cu cererile NATO de creștere a cheltuielilor de apărare.

Un al treilea diplomat UE a declarat pentru POLITICO că Spania a susținut în fața altor țări membre că adăugarea limbilor oficiale suplimentare ale UE i-ar permite, la rândul său, să deblocheze fonduri naționale esențiale pentru creșterea capacității de apărare a Spaniei.

Guvernul are nevoie de voturile favorabile ale partidului separatist catalan Junts pentru a adopta legislația, dar membrii partidului sunt din ce în ce mai iritați de lipsa de progrese în ceea ce privește problema limbii. Aceasta a fost o parte esențială a acordului încheiat cu Partidul Socialist al lui Sánchez în 2023.

Nerespectarea acestui angajament ar putea pune în pericol continuarea colaborării.

Guvernul spaniol nu a răspuns la solicitarea de comentarii a POLITICO, în timp ce un purtător de cuvânt al partidului Junts a refuzat să discute această chestiune.