Italia este una dintre țările cu cele mai mari comunități de imigranți din România, beneficiind de valul uriaș de români care și-au părăsit țara în căutarea unui viitor mai bun, cei mai mulți tineri și în plină putere de muncă. Recente evoluții socio-economice din Italia par să schimbe perspectiva: tot mai mulți tineri italieni nu își mai văd perspectivele profesionale și economice în propria țară, preferând să ia, la rândul lor, drumul străinătății.
Zeci de mii de tineri italieni sub 35 de ani emigrează în străinătate, în condițiile în care piața muncii din Italia traversează criză profundă, caracterizată de o rată ridicată a șomajului și de perspective pesimiste în legătură cu condițiile de pensionare din următoarele câteva zeci de ani.
Datele Istat (Institutul Național de Statistică din Italia) aferente lunii noiembrie 2022 arată o rată de ocupare de abia 60,3%, o rată a șomajului de 7,8% și o rată de inactivitate de 34,5%, potrivit publicației Euractiv.com. În acest context, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani reprezintă o categorie dezavantajată în mod deosebit cu privire la nivelul veniturilor, la normele și numărul de ore lucrate săptămânal și la perspectivele de pensionare.
Potrivit raportului de cercetare ”Noi profesii și noi periferii” (”Nuove professioni e nuove marginalità”), realizat în comun de Centrul de Cercetare Economică și Socială și de Consiliul Național al Tineretului (Consiglio Nazionale Giovani – CNG), cel mai tânăr segment al populației are parte de condiții de muncă precare, contracte neavantajoase, niveluri salariale insuficiente în comparație cu costurile traiului cotidian și de o rată de ocupare mai mică decât segmentele de populație mai în vârstă și decât omologii lor din alte țări europene.
”Italia este o țară în care tinerii contează prea puțin, o țară în care 64,5% din populație consideră că sunt prea mulți bătrâni în funcții cu putere de decizie; aceasta este o părere susținută de opt din zece tineri, deși este confirmată în cazul tuturor grupelor de vârstă”, a declarat președinta CNG, Maria Cristina Pisani, pentru ediția în limba italiană a publicației Euractiv.
Potrivit datelor Eurostat aferente anului 2021, rata de ocupare a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani era de 17,5% în Italia, față de o medie europeană de 32,7%. Din acest punct de vedere, Italia este pe al treilea loc din coadă în Europa, doar înaintea Bulgariei și Greciei.
Datele din ultimii cinci ani publicate de Institutul Național de Asigurări Sociale (INPS) arată că un angajat sub 35 de ani primește, în medie, doar puțin mai mult de jumătate din salariul unui coleg de peste 35 de ani încadrat în condiții similare, iar contractele de muncă în care apar clauze atipice și dezavantajoase pentru angajați sunt larg răspândite la toate grupele de vârstă.
Pensia minimă în Italia este puțin sub 600 de euro, iar tinerii vor fi nevoiți să muncească până la cel puțin 70 de ani pentru a obține o pensie, o diferență majoră față de alte țări europene. De pildă în Franța vârsta minimă de pensionare ar urma să fie crescută abia acum, potrivit proiectului promovat de președintele Emmanuel Macron și de guvernul de la Paris, de la 62 la 64 de ani, iar măsura este criticată și dezavuată în cadrul unor gigantice mișcări de protest.
Lipsa unor politici active care să reducă decalajul dintre Italia și alte țări din vestul Europei are drept rezultat o rată semnificativă de emigrare, în special în rândul tinerilor. Datele arată că în 2020 aproape 65.000 de tineri între 18 și 39 de ani au emigrat în alte țări.
”Pe de o parte, acesta este efectul afirmării dimensiunii internaționale și globale, favorizată de viața digitală. Însă, pe de altă parte, este rezultatul unei societăți care respinge tinerii și al unei piețe a muncii care le oferă puține oportunități de angajare, adesea prost plătite”, a mai comentat Pisani.
