Rezultat surprinzător al unui studiu: Oamenii transmit mai multe boli animalelor decât ne transmit ele nouă

Unele dintre cele mai mortale boli cu care s-a confruntat omenirea au fost provocate de agenți patogeni care s-au transmis de la animale la oameni. Virusul care provoacă SIDA, de exemplu, a fost transmis de la cimpanzei. Și mulți experți cred că virusul care a provocat pandemia COVID-19 a fost transmis de la lilieci. Potrivit unui nou studiu, citat de Reuters, acest schimb nu a fost unul cu sens unic. O analiză a tuturor secvențelor de genomuri virale disponibile în mod public a arătat un rezultat surprinzător: oamenii transmit mai multe virusuri – aproximativ de două ori mai multe – animalelor decât ne dau ele nouă.

Unele dintre cele mai mortale boli cu care s-a confruntat omenirea au fost provocate de agenți patogeni care s-au transmis de la animale la oameni. Virusul care provoacă SIDA, de exemplu, a fost transmis de la cimpanzei.

Și mulți experți cred că virusul care a provocat pandemia COVID-19 a fost transmis de la lilieci.

Potrivit unui nou studiu, acest schimb nu a fost unul cu sens unic. O analiză a tuturor secvențelor de genomuri virale disponibile în mod public a arătat un rezultat surprinzător: oamenii transmit mai multe virusuri – aproximativ de două ori mai multe – animalelor decât ne dau ele nouă, transmite TVR.

Cercetătorii au analizat aproape 12 milioane de genomuri de virusuri și au detectat aproape 3.000 de cazuri în care virusurile au trecut de la o specie la alta. Dintre acestea, 79% implicau un virus care trecea de la o specie de animale la alta. Restul de 21% au implicat oameni. Dintre acestea, 64% au fost transmisii de la om la animal, cunoscute sub numele de antroponoză, iar 36% au fost transmisii de la animal la om, numite zoonoze.

Printre animalele afectate de antroponoză se numără animale de companie precum pisicile și câinii, animale domestice precum porcii, caii și bovinele, păsări precum găinile și rațele, primate precum cimpanzeii, gorilele și maimuțele urlătoare și alte animale sălbatice precum ratonii, marmosul cu blană neagră și șoarecele african cu blană moale.

Animalele sălbatice, în special, sunt  mult mai predispuse la transmiterea bolii de la om la animal decât invers.

„Acest lucru evidențiază cu adevărat impactul nostru enorm asupra mediului și asupra animalelor din jurul nostru”, spune Cedric Tan, doctorand în biologie computațională la University College London Genetics Institute, autorul principal al studiului publicat săptămâna aceasta în revista Nature Ecology & Evolution.

Oamenii și animalele sunt gazdele a nenumărați microbi care pot trece la o altă specie prin contact apropiat. Studiul a analizat transmisiunile virale care implică toate grupurile de vertebrate: mamifere, păsări, reptile, amfibieni și pești.

„Virusurile pot sări între diferite specii prin aceleași moduri de transmitere care se aplică oamenilor, inclusiv prin contactul direct cu fluidele infectate sau prin mușcătura altor specii, printre altele”, explică  Tan.

„Cu toate acestea, înainte ca un virus să se poată muta într-o nouă gazdă, trebuie fie să posede deja setul de instrumente biologice, fie să dobândească adaptări specifice gazdei, pentru a intra în celulele noii specii gazdă și a le exploata resursele”, a adăugat Tan.

De-a lungul mileniilor, pandemiile care au ucis milioane de oameni au fost cauzate de agenți patogeni precum virusuri, bacterii și ciuperci care au trecut la oameni de la animale. Zoonoza a fost principala preocupare în ceea ce privește bolile infecțioase emergente periculoase.

„Marea majoritate a agenților patogeni care circulă la oameni au fost luați de la animale la un moment dat”, a declarat biologul computațional și coautorul studiului Francois Balloux, director al Institutului de Genetică al UCL.

Gripa aviară H5N1, care circulă la păsările sălbatice, cea mai mare amenințare

„Cea mai mare amenințare actuală este, probabil, gripa aviară H5N1, care circulă la păsările sălbatice. Principalul motiv pentru care salturile recente de gazde pot fi atât de devastatoare este faptul că populația de specii gazdă nu are o imunitate preexistentă la noua boală”, a adăugat Balloux.

Moartea Neagră din secolul al XIV-lea – când boala bacteriană ciuma bubonică a ucis milioane de oameni în Europa, Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord – a fost cauzată de o bacterie care circula în mod normal la rozătoarele sălbatice.

Iar amenințările actuale, precum virusul Ebola, au apărut, în mod similar, de la animale.

„Se crede în mare măsură că SARS-CoV-2, agentul pandemiei COVID-19, a provenit probabil de la liliecii cu potcoavă și s-a transmis la oameni”, a spus Tan.

Cu toate acestea, în timpul pandemiei, au fost documentate focare de SARS-CoV-2 și la nurci de crescătorie infectate de oameni.

Multe dintre transmisiunile de la o specie la alta sunt lipsite de consecințe.

„În cele mai multe cazuri, astfel de infecții nu duc nicăieri, deoarece virusul este slab adaptat și nu există o transmitere ulterioară în noua gazdă”, a spus Balloux.

„În unele cazuri, virusul poate începe să circule, provocând un focar de boală, o epidemie, o pandemie sau chiar se stabilește într-un agent patogen endemic. Micile focare de boli zoonotice sunt probabil destul de frecvente, chiar dacă ne scapă marea majoritate a acestora, dar epidemiile în toată regula tind să fie evenimente rare, din punct de vedere evolutiv”, a spus Balloux.