Închide

Românii despre violența domestică: între ”am auzit”, ”nu știu nimic” și ”nu mă privește”

Avatar
child, eyes, hidden

Fotografie de geralt pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Declarativ, românii condamnă ferm agresiunile fizice, dar sunt mai indulgenți cu alte tipuri de abuz, precum cel emoțional sau financiar: 97% dintre cei chestionați condamnă violența fizică, 70% au auzit sau cunosc cazuri de violență domestică, dar doar 4% dintre români au anunțat autoritățile, reiese dintr-un studiu sociologic derulat la cererea Fundației Vodafone.

Același studiu arată că 10% dintre respondenți afirmă că au fost sau sunt subiectul unui tip de abuz domestic, iar 40% dintre cei chestionați nu știu de existența unei legi care să pedepsească violența domestică.

Peste două treimi dintre români au auzit de cazuri de violență domestică în ultimul an, însă doar 4% au acționat în acest sens și au alertat autoritățile, arată datele unui studiu național, realizat la cererea Fundației Vodafone, despre modul în care este perceput acest fenomen de opinia publică din România.

Dintre cei chestionați, 10% recunosc că au fost sau sunt subiectul unui tip de abuz domestic, iar aproape jumătate dintre aceștia (46%) sunt sau au fost victime ale unei agresiuni fizice.

”Rezultatele acestui studiu contribuie la înțelegerea fenomenului violenței domestice în România și ne arată cât de mult trebuie să creștem gradul de conștientizare cu privire la acest fenomen, având în vedere că peste 70% dintre români cunosc victime ale unor astfel de situații, dar sub 5% dintre ei aleg să se implice. Prin educație și promovarea unei culturi a înțelegerii putem demonta miturile dăunătoare cu care societatea noastră este atât de obișnuită și să ajutăm victimele violenței domestice să găsească curajul necesar să iasă din relațiile abuzive”, a declarat Angela Galeța, directoare a Fundației Vodafone.

Românii înțeleg violența doar ca bătaie

Potrivit studiului, pentru majoritatea românilor, violența domestică reprezintă în primul rând agresiune fizică directă, pe care 97% dintre respondenți o consideră complet inacceptabilă.

În schimb, doar 79% dintre aceștia sunt de părere că violența domestică de orice natură este complet inacceptabilă, definită ca acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică care se produce în mediul familial.

Astfel, cu cât formele de violență domestică se îndepărtează de latura fizică, publicul tinde să adopte o abordare mai indulgentă în judecarea acestora.

”Nu mă privește…”

75% dintre cei care asistă la episoade de violență domestică aleg să nu se implice pentru că sunt de părere că nu este treaba lor sau că ar putea încălca intimitatea celor implicați. Iar mai mult de jumătate (52%), tratează superficial situațiile tensionate în cuplu, în special dacă partenerii se împacă ulterior.

Studiul mai scoate în evidență și percepția românilor asupra familiei din perspectiva raporturilor de forță. 60% dintre cei chestionați consideră că, tradițional, în România, bărbatul conduce familia și uneori e nevoie să fie mai ferm. Violența domestică este justificată în opinia unora dintre respondenți. Abuzul de alcool este considerat cea mai mare cauză a violenței domestice (35%), urmat de infidelitate (28%).

În privința eradicării violenței domestice, 90% dintre participanții la sondaj consideră că Poliția e cea care trebuie să intervină în astfel de cazuri, iar legile aspre și informarea publicului sunt considerate a fi cele mai importante mecanisme pentru reducerea fenomenului.

În antiteză, aproape 40% dintre cei intervievați au declarat că nu știu de existența ordinelor de protecție sau a unei legi care să pedepsească violența domestică.

Violența domestică reprezintă o problemă răspândită la nivel global, și totodată una dintre cele mai întâlnite încălcări ale drepturilor omului din lume. Toate persoanele pot fi expuse la violență domestică și de gen, dar majoritatea victimelor sunt femei și fete.

Conform datelor Consiliului European, 1 din 3 femei este agresată fizic sau sexual, de cele mai multe ori de către partener. Ratele de raportare variază în funcție de țară, fiind influențate de factori culturali, sociali și legali.

Multe cazuri rămân neînregistrate din cauza fricii, a stigmatizării și a gradului scăzut de conștientizare al acestui fenomen.

Precizări metodologice

Studiul a fost realizat de compania de cercetare D&D Research, în perioada 4-18 martie 2024, pe un eșantion reprezentativ de 1.112 persoane, femei și bărbați cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban și rural. Rezultatele obținute au o eroare de maxim 2,9% pentru un interval de încredere de 95%. Studiul integral poate fi citit aici.

scroll to top