Închide

#LecțiadeEconomie | Big Mac Index: ce este, ce măsoară și de ce este delicios în analiza economică

Avatar
burger, hamburger, big mac

Fotografie de Chris_and_Ralph pe Pixabay

Timp de citire: 5 minute

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

  • Indicele Big Mac este un studiu creat de revista The Economist în 1986 pentru a măsura paritatea puterii de cumpărare (PPS) între națiuni, folosind ca punct de referință prețul unui Big Mac de la McDonald’s.
  • Paritatea puterii de cumpărare este o teorie economică care afirmă că, în timp, ratele de schimb ar trebui să se îndrepte către o egalitate între granițele naționale în ceea ce privește prețul perceput pentru un coș identic de bunuri. În acest caz, coșul de bunuri este un simplu Big Mac.
  • Indicele Big Mac este cunoscut și sub numele de Big Mac PPP sau Burgernomics.

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.

Indicele Big Mac a fost creat pentru a măsura disparitățile dintre națiuni în ceea ce privește puterea de cumpărare a consumatorilor.

Burgerul înlocuiește „coșul de bunuri” utilizat în mod tradițional de economiști pentru a măsura diferențele de preț pentru consumatori.

Indicele a fost creat cu ironie, dar mulți economiști spun că este aproximativ corect.

Înțelegerea indicelui Big Mac

Conform teoriei, orice modificare a cursului de schimb între națiuni ar trebui să se reflecte într-o modificare a prețului unui coș de bunuri. Una dintre ideile cheie ale indicelui Big Mac este aceea că un coș de bunuri dintr-o țară poate fi rareori duplicat cu exactitate în altă țară. De exemplu, un coș de alimente american și un coș de alimente japonez vor conține probabil produse foarte diferite. Cu toate acestea, un Big Mac este întotdeauna un Big Mac, permițând mici diferențe locale în ceea ce privește ingredientele.

Cu toate acestea, editorii publicației The Economist subliniază faptul că indicele nu trebuie luat prea în serios.

„Burgernomics nu a fost niciodată gândit ca un indicator precis al dezalinierii valutare, ci doar ca un instrument pentru a face mai digerabilă teoria cursului de schimb”,

se arată într-o explicație dată pe site de celebra publicație.

Deși pe baza indicelui Big Mac, lira sterlină britanică a fost subevaluată cu 3,8% față de dolarul american în august 2023, indicele Big Mac a devenit un standard global pentru compararea prețurilor. Site-ul The Economist prezintă indicele în 54 de țări, dezvăluind că un Big Mac este relativ scump în Elveția, în timp ce oamenii din Indonezia, India și Taiwan fac o afacere.

Indicele Big Mac în uz

În august 2023, The Economist a ajuns la concluzia că un Big Mac costă 5,58 dolari în SUA și 4,19 lire sterline în Marea Britanie. Diferența dintre cursul de schimb implicit de 0,75 și cursul de schimb real de 0,78 sugerează subevaluarea.

Dar așa cum editorii The Economist se grăbesc să remarce, indicele Big Mac nu este un instrument perfect. Începând cu 2023, McDonald’s are puncte de vânzare în 111 din 195 de țări. Astfel, această metodologie nu poate fi utilizată pentru a analiza paritatea puterii de cumpărare între dolarul american și țările care nu au un McDonald’s, cum ar fi Bolivia sau Islanda.

Cu toate acestea, economiștii consideră că indicele este un indicator relativ precis al puterii de cumpărare economică locală în lumea reală, deoarece prețul unui Big Mac, precum al majorității bunurilor de consum, trebuie să țină cont de costurile locale ale materiilor prime, ale forței de muncă, ale taxelor și ale chiriilor spațiilor comerciale.

Concluzia despre Big Mac Index

Indicele Big Mac este o măsură folosită uneori pentru a discerne diferența de paritate a puterii de cumpărare între două țări în care se vând BicMacs. A început ca o glumă economică, dar s-a dovedit a fi destul de fiabilă. Dar este indicele Big Mac un bun indicator al inflației? Costurile materiilor prime, ale forței de muncă, ale transportului, ale taxelor și altele sunt incluse în prețul Big Mac-urilor, astfel încât se poate spune că prețul unui Big Mac poate reflecta presiunile inflaționiste.

Care rămâne însă cel mai precis indicator al inflației? Indicele prețurilor de consum este considerat cel mai precis indicator al inflației, atâta timp cât coșul de consum este actualizat permanent și nu este creat la comandă politică.

Așadar, indicele Big Mac măsoară costul unui Big Mac în diferite țări și indică diferența de paritate a puterii de cumpărare între acestea. Pe bună dreptate a fost acceptat ca un indicator de paritate monetară destul de fiabil pentru țările dezvoltate, în curs de dezvoltare și nedezvoltate (atâta timp cât Big Mac-urile sunt vândute acolo), el dovedindu-și în timp eficiența în analize economice curente, mai puțin scrupuloase.

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade anterioare:

#LecțiadeEconomie | Ce este contul ESCROW? Sau cum te poți proteja într-o tranzacție importantă

#LecțiadeEconomie | Eat Your Own Dog Food! Ce înseamnă să-ți “mănânci propria mâncare de câini”?

#LecțiadeEconomie | Ce este efectul J.Lo? Formele artistei Jennifer Lopez incită piețele financiare

#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!

#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?

#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine

#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?

#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!

#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street

#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune

#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite

#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției

#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența

#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?

#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?

#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite

#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș

#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob

#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?

#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?

#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști

#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?

#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?

#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!

#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par

#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă

#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?

#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă

#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?

#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?

#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”

#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg

#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei

#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări

#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!

#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?

#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?

#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring

#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?

#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!

scroll to top