RSF despre starea presei românești în 2021: lipsă de transparență, politici controversate
România se clasează pe locul 48 din cele 180 de țări și teritorii incluse în raportul anual privind libertatea presei, realizat de organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF). Țara noastră își păstrează același loc în clasament ca și anul trecut, însă organizația notează un declin în privința transparenței și anumite politici controversate abordate de autoritățile de la București pe timpul pandemiei.
Exerciţiul jurnalistic, ”cel mai important vaccin” împotriva dezinformării în plină pandemie, este ”total sau parţial blocat” în mai mult de 130 de ţări, avertizează organizația, care semnalează că doar 12 ţări au fost considerate ”într-o situaţie bună” în ceea ce priveşte libertatea presei, cel mai mic număr de când a început ratingul. Anul trecut, în această ”situație bună” se afla și Germania, retrogradată între timp, din cauza faptului că zeci de jurnaliști germani au fost atacați de extremiști și adepți ai teoriilor conspirației în timpul protestelor împotriva restricțiilor pandemice.
73% din cele 180 de ţări evaluate de RSF se caracterizează prin situaţii considerate ”foarte grave”, ”dificile” sau ”problematice” pentru jurnalişti.
Clasamentul libertății presei aferent anului 2021, dat publicității astăzi, demonstrează succesul abordării națiunilor nordice în susținerea libertății presei. Norvegia ocupă primul loc în top pentru al cincilea an consecutiv, deși presa norvegiană a criticat autoritățile acuzând lipsa accesului la informații ale statului în privința evoluției pandemiei.
Finlanda și-a menținut poziția a doua, în timp ce Suedia și Danemarca au făcut rocadă pe locurile 3-4. Suedia pierduse locul pe podium anul trecut în favoarea vecinilor de mai la sud, poziție pe care și-a recuperat în acest an.
Țările UE se clasează după cum urmează, de la premianta Finlandă până la codașa Bulgarie:
- Finlanda (locul 2 în clasamentul global),
- Suedia – 3,
- Danemarca – 4,
- Olanda – 6,
- Portugalia – 9,
- Belgia – 11,
- Irlanda – 12,
- Germania – 13,
- Estonia – 15,
- Austria – 17,
- Luxemburg – 20,
- Letonia – 22,
- Cipru – 26,
- Lituania – 28,
- Spania – 29,
- Franța – 34,
- Slovacia – 35,
- Slovenia – 36,
- Cehia – 40,
- Italia – 41,
- România – 48,
- Croația – 56,
- Polonia – 64,
- Grecia – 70,
- Malta – 81,
- Ungaria – 92,
- Bulgaria – 112.
RSF despre starea presei din România
”Viziunea guvernului despre jurnalism și libertatea de exprimare încurajează cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare a presei sunt, în multe cazuri, opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propagandă.
În același timp, informațiile despre proprietatea mass-media sunt ascunse publicului.
Consiliul Național al Audiovizualului a încetat să pună la dispoziție aceste informații pe motiv că încalcă legislația privind protecția datelor.
În timpul crizei COVID-19, lipsa de transparență și comunicarea slabă între oficiali și mass-media a subminat accesul la informații și credibilitatea presei. Oficialii guvernamentali și ai sectorului de stat au întârziat sau au blocat informațiile despre achizițiile sanitare și despre alte cheltuieli care făcute în scopul gestionării efectelor pandemiei.
În timpul stării de urgență, guvernul a anunțat o politică controversată care a vizat interzicerea platformelor online care promovează știri false și teorii ale conspirației, dar, în practică, a avut ca efect creșterea profilului lor și acordarea de mai multă greutate. Pentru a combate dezinformarea și a sprijini sectorul media, guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare și conștientizare a publicului. Dar inițiativa a fost criticată pe scară largă din cauza lipsei de transparență și a criteriilor calitative în ceea ce privește alocarea finanțării, care au ajuns să favorizeze o serie de mijloace de comunicare renumite pentru încălcări ale eticii și deontologiei și să încurajeze autocenzura.”









