Satul-fantomă greu de ucis. Destinație turistică secretă în Italia, chiar pe celebrul Lac Garda

Acest sat fantomă de pe Lacul Garda nu poate fi ucis. Locurile secrete de pe celebrul Lac Garda, care este întotdeauna foarte vizitat de turiști, sunt puține și îndepărtate. Dar turismul nu a ajuns încă și în acest sat scăpat de tăvălugul consumerist.

Excepția de localitate ignorată, dar adesea mult râvnită de căutătorii de liniște, se numește Campo di Brenzone. În satul fantomă abandonat de pe malul estic al lacului chiar te poți trezi că stai singur. Asta și pentru că în orășel nu se poate ajunge decât pe jos, scrie Kleine Zeitung.

Puținii turiști care vizitează satul îi regăsim mai ales în perioada Crăciunului, când se organizează expoziția de scenete ale Nașterii Domnului, care sunt expuse în tot satul. O altă zi foarte importantă pentru turism este Lunea Paștelui, când orașul prinde viață pentru slujba tradițională; de fapt, satul este poate unul dintre cele mai panoramice puncte ale coastei venețiene a Lacului Garda, printre măslini vechi de secole și falnici chiparoși.

Fenomenul turistic nu este însă puternic afectat de turismul de masă pe litoralul lacului. În fine, în perioada verii, în august, se organizează evenimentul „Nopți magice în Campo” care constă în două seri de concerte.

Trecând pe lângă măslini noduroși, ziduri de piatră uscată și șezlonguri dărăpănate, avalanșa de metal din jurul lacului începe să tacă. O potecă de căruță ne arată direcția. Iar priveliștea apei se deschide iar și iar. Ne întâmpină grinzile de acoperiș prăbușite pe pereții exteriori perforați. În Campo însuși treci prin străzi înguste unde iedera înlocuiește geamul ferestrei.

Unii artiști sfidează declinul. Ici și colo vizitează ferme vechi și își expun lucrările. Sună plauzibil, dar piața de artă este mică. Trebuie să concurezi doar cu Biserica San Pietro din Vincoli. O bisericuță cu fresce din secolul al XIV-lea.

Un foșnet rupe liniștea. Pe potecă vin doi drumeți. Este aproape comic. Brusc, odată cu cei doi, s-a “aglomerat” și pe Lacul Garda din sătucul parcă uitat de lume.