Închide

Se anunță schimbări majore pe piața europeană de media. Din ce cauză și cu ce efecte?

Avatar
tv, man, watching

Fotografie de mohamed_hassan pe Pixabay

Regulile stricte ale Uniunii Europene privitoare la proprietatea instituțiilor din domeniul mass-media sunt puse sub presiune de un nou impuls care împinge marile companii de profil spre procese de fuziune, despre care acestea cred că le-ar putea ajuta să concureze cu mai multă eficiență cu platformele de streaming americane, aflate într-o dezvoltare fără precedent, scrie Bloomberg.

Pachetul de 48% deținut de nemții de la Bertelsmann SE la canalul francez M6 este scos la vânzare, iar compania germană de media și-a arătat interesul de a fuziona cu compania franceză rivală Television Francaise 1 SA. Ar fi cea mai dramatică schimbare din peisajul audiovizual francez din ultimele decenii, una care va atrage, cel mai probabil, un control foarte atent din partea autorității de concurență de la Paris și organismelor de supraveghere a presei din statul francez.

”O fuziune cu TF1 s-ar potrivi cu strategia noastră care vizează, în mod activ, consolidarea pieței”, a declarat Thomas Rabe, director executiv al Bertelsmann, la o conferință în care șși-a prezentat rezultatele financiare.

Despre posibila fuziune, Rabe spune că ar reprezenta un test care să stabilească dacă regulile europene, care susțin pluralitatea mass-media și zădărnicesc concentrarea pieței de publicitate TV în mâinile unor oligopoluri, mai sunt adecvate scopului inițial, în noua epocă a streaming-ului.

Criticii acestor reguli susțin că ele au fost concepute pentru o perioadă în care vechile companii de televiziune ”lineare” erau singurii jucători de pe piață, iar noua concurență adusă de publicitatea video digitală și de serviciile la cerere precum Netflix, Disney+ și Prime Video necesită adaptarea legislației în consecință.

Rescrierea regulilor

Autoritatea națională de reglementare din Franța (CSA) recomandă o rescriere a regulilor naționale în ceea ce privește concentrarea în domeniul mass-media. Propunerea, trimisă guvernului pe 22 martie și publicată pe site-ul autorității săptămâna trecută, arată că actualul regim este ”desuet”, întrucât nu răspunde exigențelor de a promova diversitatea culturală și, în plus, dăunează industriei.

O purtătoare de cuvânt a CSA a refuzat să ofere comentarii suplimentare cu privire la propunerea venită din partea autorității, dar a declarat că instituția lucrează îndeaproape cu alte autorități de reglementare, inclusiv cu autoritatea franceză pentru concurență, celălalt arbitru important în aprobarea oricărei fuziuni pe piața națională de televiziune.

Intervenția CSA nu este întâmplătoare. Guvernul de la Paris urmează să prezinte în această săptămână un proiect de lege care să promoveze reforma reglementărilor din sectorul mass-media, în așa fel încât să țină cont de noile evoluții tehnologice din piața de profil, în special de așa-numita ”revoluție streaming”. Parlamentul ar putea începe dezbaterea proiectului de lege în luna mai.

Poziția CSA arată că cel puțin unul dintre cei doi reglementatori recunoaște că peisajul se schimbă, iar mass-media franceză se află într-o luptă pentru supraviețuire împotriva giganților americani precum Amazon și Netflix, potrivit unei persoane apropiate de discuții privind fuziunea M6-TF1.

Rămâne încă de aflat poziția autorității de concurență, cea care are ultimul cuvânt în privința unui acord de fuziune. Despre decizia sa, nu se pot face decât speculații, întrucât deliberările din consiliul său de conducere sunt private.

Concentrarea pieței, singura soluție posibilă de contracarare a giganților americani

Marile companii europene de media se încearcă din răsputeri să riposteze în competiția cu companiile de streaming din SUA, care le seduc publicul tradițional cu o ofertă tot mai mare de conținut local și străin.

Legea franceză privind mass-media datează din 1986 și limitează strict numărul de rețele de televiziune, cota acestora în numărul total de telespectatori și deținerile maximale pe care le poate avea un acționar în participațiile radiodifuzorilor. Prin urmare, o eventuală fuziune între M6 și TF1 va avea de înfruntat o analiză detaliată în urma căreia autoritățile statului ar putea forța vânzarea unor active, lucru care ar putea slăbi tocmai potențialele beneficii ale fuziunii din perspectiva forței de negociere pe piața de publicitate în fața concurenților americani.

Vânzarea canalului M6 este o rară ocazie de a pune bazele unui lider european în piața de televiziune, susțin analiștii de la Bryan Garnier într-o notă pentru investitori de luna trecută. Cu toate acestea, ”din cauza constrângerilor de reglementare, potențialul de sinergie cu posibili achizitori este limitat, în opinia noastră”, au adăugat aceștia.

Bertelsmann, cea mai mare companie de presă din Europa, nu a acceptat deocamdată să poarte discuții exclusive cu proprietarul TF1, compania de construcții Bouygues SA, grupul media german fiind în continuare deschis la discuții și cu alți diverși potențiali parteneri, potrivit unei surse apropiate discuțiilor.

Proprietatea canalelor franceze de televiziune va fi un subiect fierbinte în perioada următoare grație influenței politice pe care acestea o dețin. Anul viitor este anul următoarelor alegeri prezidențiale, iar autoritățile de la Paris nu pot să rămână pasive în privința viitorului canalului M6, care deține și cel mai mare post de radio privat din țară, RTL.

O listă a altor posibili ofertanți cuprinde conglomeratul media Vivendi SA, controlat de miliardarul francez conservator Vincent Bollore, care deține compania de televiziune cu plată Groupe Canal+. Mediaset SpA din Italia și miliardarul ceh Daniel Křetínský, care deține o participație la ziarul francez Le Monde, se află, la rândul lor pe lista celor interesați.

scroll to top