Șefa justiției din Islanda stârnește un scandal de proporții, după o propunere controversată
Ministra Justiției din executivul islandez, Áslaug Arna Sigurbjörnsdóttir, a fost criticată intens, în special de membri ai principalului partid de guvernământ – Stânga Verde -, din care și ea face parte, după o remarcă prin care a sugerat crearea unor zone de demarcație pentru a găzdui refugiații în Islanda, în perioada premergătoare deciziei de acordare a azilului sau de deportare, după caz, relatează cotidianul Vísir, care apare la Reykjavík.
În timpul unei sesiuni de interpelări ad-hoc, șefa justiției a exprimat ideea de a crea zone special create și demarcate pentru refugiați, astfel încât aceștia să poată fi monitorizați și să nu poată să fugă sau să se ascundă.
”Sunt multe țări în care acest lucru se face, în așa fel încât refugiații să poată fi ușor găsiți dacă cererea lor de azil nu este aprobată, iar aceștia să nu se dea dispăruți prin comunitățile noastre”, a spus ea.
Întrebarea fusese prilejuită de cazul unei familii egiptene care s-a ascuns la scurt timp după primirea ordinelor de deportare. Ulterior, familia a primit azil în Islanda, din motive umanitare.
Rósa Björk Brynjólfsdóttir, membră a Parlamentului islandez (Alþingi) care și-a dat demisia din Stânga Verde inclusiv din cauza problemelor legate de refugiați, și-a exprimat dezamăgirea profundă față de declarațiile ministrei Sigurbjörnsdóttir, considerând scandalos simplul fapt de a lua așa ceva în considerare.
Și alți parlamentari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la propunere. Pe Facebook, Andrés Ingi Jónsson a declarat că
”…ministrul Justiției ridică în dezbatere o idee stupidă a unei zone închise pentru refugiații care așteaptă deportarea. Anul trecut, guvernul danez a decis să închidă tabăra din Sjælsmark, unde refugiații au fost siliți să trăiască în condiții inumane luni de zile, chiar ani. Situația din aceste lagăre a fost o rușine pentru societatea daneză.”
Þórunn Ólafsdóttir, care s-a implicat în ultimii ani activ în chestiunea refugiaților, a spus că o astfel de zonă nu ar fi altceva decât o închisoare, întrebând retoric ”de ce ar trebui să existe o închisoare pentru copii în Islanda anului 2020?”, cu referire la faptul că multe familii de refugiați au copii.
Ólafsdóttir spune că simpla enunțare a unei astfel de idei și discuțiile care ar putea fi purtate în Parlament pe această temă sunt deja periculoase.
”Limitele răbdării sunt atinse deja atunci când idei ca acestea sunt prezentate de oameni aflați într-o poziție de influență”, a spus ea pe Twitter.
Þórhildur Sunna Ævasrsdóttir, deputată din partea Partidului Piraților, s-a pronunțat, de asemenea, împotriva propunerii ministrului, scriind pe Facebook:
”Când premierul a spus în discursul său de politică internă că interesele copiilor refugiați ar trebui revizuite, m-am gândit, ce ar putea să însemne asta cu adevărat, Katrin (Jakobsdóttir)? Iată că acum ministra Justiției ne-a dat un indiciu despre ceea ce urmează. Să ținem copiii refugiaților în lagărele de concentrare!”
Bjarkey Olsen Gunnarsdóttir, o altă deputată a Stângii Verzi, a declarat că aranjamentele propuse sunt ”absurde și excluse”. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bjarkey a scris:
”Problema în cauză nu este, desigur, nimic mai mult decât o tabără de refugiați sau o închisoare și nu este posibil să se înființeze așa ceva câtă vreme Stânga Verde conduce acest guvern. Un astfel de proiect de lege nu ar putea fi votat de partidul meu. ”
În urma acestor reacții vehemente, ideea exprimată de Áslaug Arna Sigurbjörnsdóttir va rămâne, probabil, doar o propunere nefericită, cu atât mai mult cu cât Kári Gautason, șeful grupului din Parlament al Stângii Verzi, a confirmat că ideea unei astfel de zone de expulzare nu există nici pe agenda parlamentară, nu este nici stipulată în buget.









