Situație dificilă în Moldova: Parlamentul a aprobat starea de urgență energetică pentru 60 de zile

Parlamentul de la Chişinău a aprobat, în noaptea de joi spre vineri, introducerea stării de urgenţă în sectorul energetic pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 16 decembrie 2024, pe durata a 60 de zile. Măsura, cerută de guvern, este instituită din cauza riscului ca Transnistria să rămână fără livrări de gaze de la Gazprom, ceea ce ar face ca şi restul Republicii Moldova să se confrunte cu o penurie gravă de energie electrică, transmite News.ro.

Guvernul a solicitat instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic în contextul incertitudinii privind continuarea livrărilor de gaze din Federaţia Rusă spre regiunea separatistă transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit al gazelor prin Ucraina, iar Kievul a anunţat că nu doreşte prelungirea lui. Declararea stării de urgenţă permite guvernului de la Chişinău să reacţioneze rapid şi să limiteze exporturile de energie.

Vineri noapte, după miezul nopţii, 56 de deputaţi moldoveni au votat pentru introducerea stării de urgenţă, 17 au fost împotrivă, iar 3 s-au abţinut.

A fost un vot care pune capăt ”şantajului cu gazul” din partea Moscovei, a comentat premierul Dorin Recean. Deşi există rute alternative pentru a asigura livrările de gaz rusesc în Transnistria, Gazprom a condiţionat acest lucru de plata unei pretinse datorii mai vechi pe care Chişinăul ar avea-o către compania rusă, monopol de stat.

Ulterior, opoziţia formată din partidele socialist şi comunist a suspus la vot o moţiune de cenzură, care a eşuat, votul intervenind în jurul orei 3 dimineaţa.

În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz rusesc tranzitează zilnic Ucraina fiind livrat în regiunea transnistreană. Din această cantitate sunt asigurate necesităţile de consum pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului şi este produsă energie electrică la centrala de la Cuciurgan, de unde se alimentează şi restul Republicii Moldova.

Stare de urgență economică în Transnistria

La rândul lor, autorităţile nerecunoscute ale regiunii transnistrene au stabilit un plan cu măsuri care vor fi aplicate în contextul posibilei întreruperi a livrărilor de gaze, relatează NewsMaker.

Regiunea transnistreană a introdus încă de miercuri stare de urgenţă economică din cauza riscului de întrerupere a livrărilor de gaze.

Planul stabilit pentru perioada stării de urgenţă economice prevede crearea unor celule de criză în oraşe şi raioane, pregătirea aprovizionării cu lemne, crearea de puncte de încălzire cu hrană caldă, în timp ce tratamentele medicale vor fi acordate doar în cazuri de urgenţă.

Recean a declarat că liderul rus Vladimir Putin ”vrea să lase populaţia din Transnistria fără gaz şi electricitate şi să o ţină ostatică. Moscova face acest lucru pentru a destabiliza situaţia din Moldova”, a afirmat premierul Republicii Moldova, care şi-a exprimat speranţa ca această iarnă să fie ultima din istoria ţării în care să existe vulnerabilitatea unui ”şantaj energetic”.

Neasigurarea furnizării gazului către Transnistria, a afirmat guvernul de la Chişinpu într-un comunicat, ”va duce la o criză umanitară şi va crea, de asemenea, riscuri pentru stabilitatea sectorului electric al Moldovei”.

Moldova primeşte aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia. Din 2022, Transnistria şi guvernul central au convenit ca tot gazul rusesc primit de Moldova să ajungă în Transnistria.

În Transnistria se află o centrala electrică de la Cuciurgan, alimentată cu gaz rusesc, care reprezintă un pilon vital pentru economia regiunii separatiste şi furnizează, totodată, cea mai mare parte a energiei electrice pentru zonele din dreapta Nistrului.

”O problemă artificială”

Recean a declarat că problema tranzitului prin Ucraina este o ”problemă artificială”, deoarece gazul rusesc putea circula pe alte rute după expirarea acordului de tranzit cu Ucraina.

O rută alternativă către Transnistria ar putea fi trimiterea gazului rusesc prin conducta TurkStream către Turcia şi apoi prin Bulgaria şi România.

Pe 25 noiembrie, fostul ministru al energiei Victor Parlicov, între timp demis, a fost la Sankt-Petersburg unde a avut o întrevedere cu preşedintele Gazprom, Aleksei Miller. Părţile au discutat, printre altele, despre livrările de gaz către regiunea transnistrană pe rute alternative, din 2025.

Două zile mai târziu, într-o conferinţă de presă, Parlicov a anunţat că Gazprom leagă subiectul livrărilor pentru malul stâng al Nistrului pe rute alternative de achitarea unei pretinse datorii a Chişinăului.

Este vorba despre o datorie legată de livrări anterioare ale Gazprom către Republica Moldova, care, conform calculelor ruseşti, se ridică la 709 milioane de dolari, în timp ce autorităţile de la Chişinău nu recunosc decât o plată datorată de 8,6 milioane de dolari.

România, gata să ajute

Joi, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România colaborează cu autorităţile din Republica Moldova, dar şi la nivel european pentru a gestiona situaţia unui scenariu precum sistarea de către Gazprom a livrării gazelor naturale. Oficialul român a dat asigurări că Bucureştiul va fi alături de Chişinău şi a anunţat că, în acest sens, a fost declanşat şi un plan de acţiuni.

În prezent, capacitatea de import a energiei electrice în Republica Moldova este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România, care este insuficientă pentru a acoperi cererea în orele de vârf.

Vulnerabilitatea este accentuată de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcăneşti traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice din ţara vecină, a explicat Guvernul de la Chişinău.

În lipsa gazelor naturale de la Gazprom, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan nu va putea asigura producţia necesară de energie electrică în aceleaşi condiţii. Astfel, chiar şi în condiţiile în care va fi acoperit deficitul creat de energie electrică pe întreg teritoriul ţării, preţul acesteia va fi afectat semnificativ, mai ales pentru locuitorii din stânga Nistrului.

În proiectul de hotărâre pentru instituirea stării de urgenţă, înaintat de guvern Parlamentului, se menţiona că este posibilă apariţia unei

”… situaţii mult mai complicate decât cea din noiembrie 2022, când, urmare a bombardamentelor Rusiei, a fost afectată semnificativ infrastructura energetică din Ucraina, fiind astfel stopate de către Ucraina exporturile de energie electrică, iar MGRES (centrala de la Cuciurgan – n.n.) a sistat total livrările de energie electrică către malul drept.”

În Parlament, premierul Dorin Recean a explicat că, potrivit contractului, Gazprom are obligaţia de a asigura livrarea gazelor naturale către Republica Moldova până la 30 septembrie 2026. Oficialul a mai spus că autorităţile au plan de acţiuni care include 44 de măsuri menite să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova.

Potrivit lui Recean, planul descrie scenarii de intervenţie în contextul riscurilor legate de întreruperea aprovizionării cu gaze din partea Gazprom către regiunea transnistreană.

Recean a menţionat că până în 2022 Republica Moldova îşi echilibra alimentarea cu energie din Ucraina, însă în prezent are doar două opţiuni: Centrala de la Cuciurgan şi linia de înaltă tensiune Isaccea – Vulcăneşti – Centrala de la Cuciurgan – Dnestrovsk – Chişinău.

”Situaţia este agravată de bombardarea continuă a capacităţilor de producere şi transport a energiei electrice din Ucraina, în special a celor din preajma graniţei cu Republica Moldova, care pun presiune pe sistemul energetic din toată regiunea”,

a arătat premierul Republicii Molova, adăugând că în lipsa producţiei de energie la Centrala de la Cuciurgan, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova va fi asigurată din reţeaua europeană ENTSO-E şi în special din România.