ȘOC și GROAZĂ! Academia Română recomandă naționalizarea Pilonului II de pensii

Academia Română a elaborat un raport de analiză în cadrul căruia indică soluții de evitare a unei crize economice majore în România, recomandând, printre altele, naționalizarea de facto a Pilonului II de pensii.

Analiza ”privind identificarea posibilelor soluții din domeniul financiar-monetar pentru evitarea unei crize majore și pentru refacerea postcriză a economiei României” cuprinde o rubrică numită ”Măsuri adoptate de alte ţări aplicabile în România”, unde Academia Română sugerează următoarele:

”…oprirea plăților către fondurile de pensii din pilonul 2 (2020-2021), economii mari la bugetul de stat; mai mult orientarea celor 13,5 miliarde de EUR disponibile la Fondurile private de pensii către susținerea unor afaceri strategice de stat (după exemplu măsurile adoptate de Guvernul finlandez).”

Alte măsuri incluse la acest capitol sună astfel:

• înființarea unei unități guvernamentale și de afaceri COVID 19 (după exemplul Guvernului danez) în colaborare cu organizațiile de afaceri relevante și organizațiile de pe piața muncii pentru a rezolva problemele economice sectoriale. Printre obiectivele principale ar trebui să se regăsească și MicroFinance Fond cu un prag potențial de împrumut la 50.000 € și cu destinația finanțării către micile afaceri familiale;
• lansarea de bonuri de agrement subvenționate de la stat pentru a ajuta hotelurile să se redreseze din criză; sprijin turistic (11 milioane EUR). Buget suplimentar pentru implementarea acțiunilor de susținere a turismului în perioada iunie-septembrie 2020, în cooperare cu companiile aeriene și organizatorii de turism, precum și acțiuni de îmbunătățire a inițiativelor de atragere a turiștilor în perioada octombrie 2020 – martie 2021 după exemplu măsurile adoptate de Guvernul cipriot)
• amânarea plăților fiscale și a asigurărilor sociale pentru sectorul turistic până la 31 iunie a.c.;
• sectoarele care au fost grav afectate de pandemie (de exemplu, turism, restaurante, spații de divertisment, sport, servicii culturale, transport) vor fi scutite de la plata contribuțiilor la asigurările sociale, impozitele pe salarizare impozitul pe întreprinderile mici. Contribuția angajaților va fi redusă până la 30 iulie a.c..
• sprijin pentru cultură: finanțare de sprijin de urgență pentru artiștii și entitățile cele mai afectate (1 M €); Mecanism de rezoluție pentru protejarea spectacolelor culturale și artistice anulate.

Sistemul bugetar – Academia recomandă o schimbare radicală a filosofiei fiscal-bugetare

Concluziile analizei Academiei Române în privința sistemului bugetar subliniază ”nivelul redus al prelevărilor fiscale specific sistemului fiscal al României.” Academia spune că

”…nivelul redus al prelevărilor fiscale (…) constituie un stimulent pentru reluarea şi dezvoltarea producţiei şi investiţiilor, dar în contextul disproporţiei dintre sumele necesare pe termen scurt şi resursele interne accesibile, acesta constituie o veritabilă capcană, întrucât, dintre pârghiile posibile – creşterea impozitelor, reducerea cheltuielilor, care ar perturba atât cererea cât şi oferta şi creşterea datoriei publice, aceasta din urmă rămâne preponderent disponibilă.”

Ca răspuns la această ”capcană”, Academia cere impozitarea progresivă a veniturilor:

”Structura actuală a veniturilor, cu o pondere mai mare a impozitării indirecte și a contribuțiilor sociale, (structură specifică sistemelor fiscale din țări aflate în curs de dezvoltare), trebuie orientată spre impozitarea progresivă a veniturilor.” (pag. 40)

Academia mai recomandă:

”Pentru a evita repecusiunile penalizatoare ale investitorilor, preponderent din categoria multinaţionalelor, generate de iniţiativele individuale ale ţării, restructurarea fiscală în România trebuie să utilizeze şi să susţină forţa curentului multilateral, care avansează lent totuşi, în speţă din cadrul UE, care urmăreşte:

• revizuirea radicală a impozitării energiei, cu scopul de a descuraja utilizarea combustibililor fosili (motorină, benzină), eliminarea subvențiilor implicite pentru combustibilii fosili și a exceptărilor de taxare pentru industriile aviatice și maritime, care sunt în contradicție totală cu agenda UE de protecția mediului, revizuirea radicală a Directivei pentru Taxarea Energiei (Energy Tax Directive), adoptată în urmă cu 17 ani;
• un prag minim al impozitării companiilor, astfel încât să fie descurajat comportamentul statelor care fac dumping fiscal;
• schimbarea mecanismului de taxare pentru importurile din afara UE, bazat pe componenta de mediu a produselor importate: taxele vor fi mai mari sau mai mici în funcție de emisiile de carbon emise la producerea respectivelor bunuri – controlul emisiilor interne, dar şi al celor importate – va fi instituită o ”barieră de carbon”, care să nu afecteze producția internă europeană, care trebuie să plătească prețul tranziției spre o economie verde;
• taxarea companiilor digitale în țara în care sunt obținute veniturile – vizând giganții americani GAFA (Google, Amazon, Facebook și Apple) şi a altor companii care, de obicei, plătesc taxe în paradisuri fiscale sau țări cu fiscalitate extrem de redusă, precum Irlanda, Luxemburg ş.a. (Notă: iniţiative ale unor state europene-Franţa, Spania, Marea Britanie – au întâmpinat reacţia fermă de respingere a SUA, în jurisdicţia cărora se află cele mai multe companii de dimensiune globală).”

O altă concluzie a raportului Academiei este că ”democrația liberală și capitalismul în forma sa actuală nu mai servesc binele public și ignoră interesele multor categorii de participanți la viața economică, putând fi salvate numai printr-un nou contract social care să garanteze cetățenilor îngrijirea sănătății, educație, siguranța pensiilor, condiții accesibile de locuit și plata decentă pentru munca prestată.”

***

Raportul a fost elaborat de Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologice a Academiei Române, prin Institutul Național de Cercetări Economice ”Costin C. Kirițescu” și Centrul de Cercetări Financiare și Monetare ”Victor Slăvescu”, parte componentă a acestuia.