Standardizarea, ultima frontieră | Cum vrea China să schimbe cu totul lumea în care trăim?

Aproape fiecare produs din casele noastre, de la becuri la canapele, ferestre și routere Wi-Fi, este conform cu standardele și măsurătorile unui sistem global, stabilit pentru a asigura o calitate și o funcționare uniformă. China desfășoară o campanie agresivă, departe de ochii publicului neavizat, pentru a-și impune punctul de vedere în standardizarea domeniilor viitorului, iar miza este mult mai mare decât pare, potrivit unui articol găzduit de prima pagină a cotidianului american Wall Street Journal în ediția de astăzi.

Standardele industriale, create de SUA și aliații săi de-a lungul deceniilor, formează o matrice invizibilă de reguli care stau la baza pieței globale. Cu toate că ar putea părea un aspect banal, această uniformitate este esențială pentru comerțul internațional în ceea ce privește modul în care este garantat faptul că șuruburile, mufele USB sau containerele de transport pot fi utilizate în mod interschimbabil la nivel mondial. Standardele reflectă consensul grupurilor internaționale dominate de mult timp de către experții tehnici occidentali.

China vrea acum să preia conducerea în domeniile viitorului. Spre consternarea multor țări occidentale, Beijing-ul folosește finanțare de stat și influență politică pentru a încerca să definească normele pentru toate tipurile de tehnologii de vârf care acoperă telecomunicațiile, transportul de energie electrică și inteligența artificială.

”Dominația asupra standardelor tehnice care stau la baza tehnologiilor informației și comunicațiilor, dar și a altor domenii emergente, este parte integrantă a ambițiilor Beijingului”, a declarat Comisia economică și de securitate SUA-China a Congresului Statelor Unite în raportul său anual din decembrie.

Eforturile Chinei vin din dorința de a depăși Occidentul, precum și de a acumula profituri. Standardele bazate pe tehnologii brevetate impun adesea utilizatorilor să plătească taxe de licențiere. Companii precum Nokia sau Qualcomm, de pildă, câștigă miliarde de dolari anual din brevete care stau la baza sistemelor de telefoane mobile realizate de rivalii lor din piață. Chinei i-ar surâde ca aceste taxe să fie virate mai degrabă companiilor sale, dacă vor reuși să impună standarde brevetate de acestea.

Urgența implementării unor noi standarde este tot mai mare, pe măsură ce sunt decise reguli noi pentru noua generație de tehnologii dependente de rețelele 5G, printre care mașinile autonome, fără șofer, așa-numitele orașe inteligente și Internet of Things (Internetul obiectelor), toate reprezentând progrese tehnologice care vor conduce la o conexiune fără precedent a lumii digitale cu cea fizică.

Noile domenii, inclusiv tehnologia recunoașterii faciale, afectează confidențialitatea și siguranța publică, cu consecințe mai mari pentru securitatea națională decât în ​​trecut, potrivit raportului citat al comisiei Congresului SUA.

China promovează standarde care ar spori exporturile pentru companiile care au legături cu establishment-ul și cu aparatul de securitate de stat de la Beijing, spune fostul ministru japonez al comerțului, Akira Amari, care conduce un grup de lucru pentru digitalizarea societății în cadrul partidului de guvernământ de la Tokyo.

”Dacă produsele chinezești sunt create pentru a colecta orice fel de date, trebuie să pornim de la ipoteza că totul va ajunge, în cele din urmă, la guvernul chinez”, a spus el.

China Standards 2035

Oficialii și liderii de business chinezi spun că Beijing-ul învață să se descurce într-un sistem creat și dominat de multă vreme de către Occident și că, fiind una dintre economiile cele mai mari și cu cea mai rapidă creștere din lume, China își revendică o poziție firească în comunitatea de afaceri globală.

Beijing-ul intenționează să dezvăluie în curând China Standards 2035, un plan ambițios prin care își vor propune să preia dominația la nivel mondial în acest domeniu.

Administrația chineză responsabilă cu standardizarea și gestionarea standardelor și cabinetul de stat de la Beijing nu au răspuns la solicitările de comentarii din partea Wall Street Journal.

”Standardele tehnice globale sunt încă în curs de definire”, a declarat Dai Hong, membru al Comitetului Național de Management al Standardizării din China, atunci când proiectul a fost anunțat pentru prima dată în 2018. ”Acest lucru va putea oferi industriei și standardelor Chinei posibilitatea de a cuceri lumea”.

Specialiștii care urmăresc și studiază dezvoltarea industrială chineză din ultimii ani susțin că China și-a concentrat atenția tot mai mult pe alinierea standardelor sale în domeniile cercetării și noilor tehnologii cu interesul său național, mai degrabă decât cu standardele consacrate din lumea occidentală.

În momentul de față, oficialii chinezi conduc cel puțin patru organizații globale cu rol în stabilirea normelor de standardizare, printre care Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (International Telecommunication Union – ITU), un organism al Organizației Națiunilor Unite care guvernează conectivitatea telefonică și internetul, precum și Comisia Electrotehnică Internațională (International Electrotechnical Commission – IEC), un grup industrial care guvernează normele în tehnologiile electrice și electronice.

Din 2015 până în 2017, un oficial chinez a condus Organizația Internațională pentru Standarde (International Standards Organization – ISO), care practic vinde standarde pentru orice, de la încălțăminte și sisteme de management, la uleiuri esențiale și jucării sexuale.

La ce folosesc standardele?

Două exemple banale și extrem de cunoscute pot ilustra cel mai bine importanța standardizării la nivel mondial a unor produse.

Întâi, mufa USB.

În 1996, un consorțiu de companii americane au reușit să impună standardul pe care îl cunoaștem astăzi, după ce ani la rând diferite companii inventaseră mai multe tipuri de mufe care impuneau utilizarea unor cabluri specifice.

Apoi, banala priză de electricitate.

Standardizarea nu a putut fi stabilită la nivel global, așa încât astăzi există cel puțin 13 tipuri de prize în lume, iar aparatele care se alimentează de la rețelele de electricitate pot fi folosite doar dacă au sistemele de alimentare adaptate pentru respectivele prize. Astfel, prizele pe care le cunoaștem noi din case sunt utilizate doar în cea mai mare parte a Europei și în Rusia (cu excepția Irlandei și a Marii Britanii, care utilizează alt sistem). Standarde diferite sunt folosite, cu răspândire neuniformă, în

• Statele Unite, Canada și Mexic,
• India,
• (parțial) Franța, Cehia, Slovacia, Polonia, Belgia,
• Marea Britanie, Irlanda, Malta, Malaezia, Singapore,
• Israel și Teritoriile Palestiniene,
• Australia, Noua Zeelandă, China, Argentina,
• Elveția și Liechtenstein,
• Danemarca și Groenlanda,
• Italia și Chile,
• Africa de Sud,
• Thailanda,
• Brazilia.

Cum face China să își ridice vocea în corul internațional?

Ascensiunea Chinei în domeniul standardizării vine pe fondul unei oarecare delăsări a liderilor mondiali tradiționali. La ISO și în alte organizații similare, delegații chinezi dețin aproximativ de două ori mai multe funcții de secretariat comparativ cu acum un deceniu. Pozițiile oferă influență asupra propunerilor, dezbaterilor și priorităților organizațiilor respective. În tot acest timp, numărul de persoane care provin din vechea gardă – în special din SUA, Germania și Marea Britanie – rămâne relativ stabil.

Rivalii Europei ”sunt foarte activi în dezvoltarea standardelor internaționale pe piețele-cheie, pentru a-și proteja și a-și spori avantajul competitiv”, declara în iunie comisarul UE pentru piața internă, Thierry Breton. ”Dacă nu vom reuși să răspundem riscurilor emergente din această perspectivă, competitivitatea noastră economică și leadership-ul tehnologic vor avea de suferit”, a mai spus el.

Germania și alte economii avansate ale lumii au impus Chinei adoptarea standardelor globale în anii ’90. Executivii și politicienii chinezi au acum o vorbă:

”Companiile de nivelul trei produc produse. Companiile de nivelul doi produc tehnologie. Companiile de nivel superior stabilesc standarde.”

Guvernul central de la Beijing și guvernele regionale din China asigură ajutoare anuale de până la un milion de yuani (aproximativ 155.000 de dolari) pentru companiile care reușesc să impună standarde internaționale la ISO și la alte organisme de profil, conform documentelor oficiale, citate de Wall Street Journal.

Finanțarea occidentală pentru dezvoltarea standardelor, care poate dura ani de cercetare și negocieri costisitoare, a scăzut. Dacă această abordare nu se va schimba, ”nu ar trebui să fim surprinși dacă ajungem să jucăm după regulile chinezești”, a declarat Christoph Winterhalter, director executiv al Institutului German pentru Standardizare (Deutsches Institut für Normung – DIN).

Spre deosebire de instituția chineză care se ocupă de procesul de standardizare, care este, desigur, o instituție de stat, DIN este o organizație privată finanțată în principal din vânzarea de standarde și taxe corporative de membru. Mai puțin de 10% din finanțarea sa provine de la guvern.

Primele semne

Ambițiile Chinei au devenit limpezi în 2016, la o întâlnire internațională de la Peppermill Resort din Reno, în Nevada.

Compania chineză Huawei a cerut adoptarea standardului său pentru corectarea erorilor în transferurile de date 5G, care cuprinde metode prin care să se repare anumite probleme în procesul de comunicații, care ar putea distruge unele informații pe parcursul transmisiei. Un standard concurent al californienilor de la Qualcomm se bucura deja un sprijin larg în industrie.

La acea reuniune a ”Proiectului de Parteneriat de Generația a Treia” – organizația globală care stabilește standardele 5G – Huawei a răsturnat în mod ostentativ tradiția consensului, cu care era toată lumea se obișnuise în trecut. Dezbaterile asupra deciziei finale au fost foarte tensionate și s-au întins mult după miezul nopții.

Impasul s-a încheiat cu un compromis fără precedent: au fost adoptate ambele standarde.

Un an mai târziu, Huawei a făcut o nominalizare pentru un post de conducere a unuia dintre cele mai importante grupuri de lucru ale organizației, care s-a luptat pe acel post cu un candidat de la Qualcomm. Înainte de vot, președintele comisiei de votare le-a interzis reprezentanților companiilor chineze să ia telefoanele cu ei în cabinele de vot – o practică uzuală a delegațiilor chineze la unele reuniuni ale Organizației Națiunilor Unite.

Suspiciunea, confirmată de delegați chinezi ai altor companii, a fost că toți votanții trebuia să poată oferi dovada că au votat pentru candidatul celor de la Huawei. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că Huawei a acționat ”într-un mod complet transparent și colaborativ, în conformitate atât cu spiritul, cât și cu regulile procesului de standardizare”.

Huawei deține cele mai multe brevete în tehnologia 5G dintre toate companiile din lume. Compania conduce, de asemenea, în topul propunerilor de standarde către grupul de lucru din cadrul Proiectului de Parteneriat de Generația a Treia, cu peste 35.000 de propuneri, potrivit companiei germane de analiză a datelor IPlytics. Un sfert au fost deja aprobate.

Pandemia, momentul oportun pentru capcanele chinezești

În aprilie, când lumea începea să se lovească tot mai dur de pandemia de Covid-19, delegații chinezi la ISO, organizație cu sediul la Geneva, au prezentat planurile unui oraș de înaltă tehnologie capabil să funcționeze pe timp de pandemie.

Planurile prezentate de chinezi vizau standarde pentru colectarea de date la nivelul municipalităților despre chestiuni precum fluxul de trafic și urgențele de sănătate. Unii delegați au început să își pună întrebări dacă nu cumva propunerile prezentate reflectă propensiunea guvernului chinez pentru activitățile de colectare a datelor personale.

”Este o capcană”, spunea atunci Akira Amari, fostul ministru japonez al comerțului.

Aprobarea acestui set de standarde ar însemna că China ”definește standardul, exportă sistemele, apoi extrage datele din aceste sisteme și le adună la Beijing”, a spus el.

Wan Biyu, om de știință al grupului de reflecție chinez Smart City Joint Labs și autor al propunerii, a respins afirmația lui Akira Amari.

Legile naționale privind protecția datelor pot bloca colectarea informațiilor personale, a spus el.

În multe tehnologii de generație următoare, China conduce în topurile propunerilor de standarde, întrucât multe dintre noile descoperiri tehnologice au fost făcute chiar de chinezi.

De pildă, când oficialii UE au lansat recent un proiect de construire a unei generații avansate de baterii pe bază de litiu, au fost surprinși să afle că China înființase deja un comitet pentru litiu în cadrul ISO, cu un secretariatul chinezesc, care avea să numească directorii din cadrul comitetului respectiv.

În diverse proiecte din toată lumea, din Indonezia până în Nigeria, Beijing-ul își folosește, de asemenea, conceptul Inițiativei ”Belt and Road”, pentru a promova standardele chinezești, în industrii consacrate precum transportul feroviar sau sistemele de transport ale energiei.

China oferă țărilor subvenții pentru a câștiga lucrări de execuție, iar apoi își folosește standardele pentru a-și bloca țările partenere dacă ar avea de gând să treacă la standarde internaționale, din cauză că acest proces ar fi extrem de costisitor, potrivit mai multor oficiali din industrie.

Un exemplu relevator

China reacționează cu agresivitate în cazul în care consideră că unele standarde ar putea aduce atingere suveranității sale.

În martie 2019, comitetul ISO care gestionează sistemele de scriere ale limbilor lumii pe tastatura occidentală a primit un proiect de standard pentru tastarea în limba cantoneză, o versiune a limbii chineze vorbită de aproximativ 65 de milioane de oameni în Hong Kong și în sud-estul Chinei.

Aceasta fusese elaborată de experți tehnici din Hong Kong, care au sperat astfel să contribuie la asigurarea identității culturale a teritoriului lor.

Delegații chinezi s-au opus vehement printr-un e-mail, potrivit unui fost delegat european la ISO care a văzut mesajul, spunând că standardul existent pentru limba mandarină, limba oficială a Chinei, este suficient.

La o întâlnire în Canada, două luni mai târziu, delegații au dezbătut proiectul. Cei din Hong Kong susțineau că limbile cantoneză și mandarină nu sunt reciproc inteligibile, în ciuda utilizării unor caractere scrise identice.

Delegația chineză, neobișnuit de numeroasă, a proiectat zeci de slide-uri cu documente în care atacau agresiv proiectul, spre disperarea unora dintre participanți, potrivit unor persoane familiarizate cu întâlnirea respectivă. Un membru al delegației chineze a declarat pentru Wall Street Journal că sistemul de scriere propus este utilizat doar în Hong Kong, nu de cei peste 60 de milioane de vorbitori de cantoneză din alte părți din China.

Propunerea a câștigat sprijinul unor țări, printre care SUA, Canada și Rusia, fără să poată fi însă aprobată din punct de vedere tehnic-administrativ. În mai, susținătorii lui l-au introdus din nou iar, în septembrie, directorul comitetului francez a confirmat adoptarea acestuia, avansându-l spre adoptare.

La scurt timp, Rusia și-a retras sprijinul fără explicații, oprind adoptarea măsurii, cel puțin temporar.