Studiu de impact: Ce măsuri care vizează bunăstarea animalelor preferă Comisia Europeană?

Eliminarea treptată a cuștilor din ferme, scurtarea călătoriilor animalelor vii, interzicerea mutilărilor și limitarea densității de stocare sunt unele dintre măsurile preferate de Comisie în viitoarea revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor, se arată într-un studiu de impact care a fost dezvăluit, potrivit Euractiv.

Raportul de evaluare a impactului, consultat de EURACTIV, reprezintă pasul formal înaintea dezvăluirii unei inițiative legislative și ilustrează diferitele opțiuni de politică aflate la dispoziția executivului UE, precum și testarea ambiției acestuia.

Din 2009, legislația a trecut doar prin “adaptări minore, de ordin tehnic”, se arată în raport, recunoscând în același timp creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la bunăstarea animalelor și noile recomandări științifice disponibile.

Proiectul de evaluare a impactului evaluează impactul economic și social al punerii în aplicare a noilor măsuri politice, cu scopul de a îmbunătăți condițiile “miliardelor de animale care vor fi crescute în UE în 2038″.

Studiul este împărțit în patru seturi de măsuri care au impact asupra bunăstării animalelor: Bunăstarea animalelor crescute în scopuri economice, în momentul uciderii, în timpul transportului și etichetarea privind bunăstarea animalelor.

Executivul înclină să urmeze recomandările Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), ale cărei rapoarte științifice recente concluzionează că sistemele fără cuști sunt cele mai eficiente în ceea ce privește bunăstarea animalelor.

De asemenea, aceasta urmează preocupărilor societății civile reflectate în inițiativa cetățenească europeană (ICE) “End the Cage Age” – care a strâns aproape 1,4 milioane de semnături – și în rezoluția Parlamentului European de a elimina treptat utilizarea cuștilor în creșterea animalelor în UE în 2021.

Raportul arată că opțiunea preferată de Comisie este eliminarea treptată a cuștilor pentru găinile ouătoare, puicuțe, vițeii, rațe, gâște și prepelițe, crescătorii de pui de carne și crescătorii de găini ouătoare – cu excepția păsărilor de rasă, până când Comisia va propune alte soluții fără cuști pentru acestea în 10 ani.

Aceeași măsură include, de asemenea, eliminarea treptată a grajdurilor pentru scroafe și a lădițelor de fătare pentru porci – folosite pentru a imobiliza un porc care a născut pentru a evita strivirea purceilor – și interzicerea legării vacilor – o practică agricolă în care vacile sunt legate și restricționate să stea în picioare sau în șezut.

În ceea ce privește mutilările, executivul susține interzicerea unor practici precum tăierea ciocului păsărilor și tăierea cozii la porci, cu o perioadă de tranziție de 15 și, respectiv, 10 ani.

Interzicerea decornării vacilor de lapte și a tăierii cozii la câini va avea o perioadă de tranziție de cinci ani. De asemenea, în termen de cinci ani, va fi interzisă decapitarea vițeilor fără anestezie sau analgezie – îndepărtarea coarnelor înainte ca acestea să se atașeze de craniu.

În ceea ce privește importurile de produse de origine animală, “se vor aplica cerințe echivalente privind bunăstarea animalelor […]”, potrivit raportului.

Se preconizează că cei mai afectați parteneri comerciali vor fi Brazilia și Thailanda în cazul cărnii de pasăre, iar Brazilia, Argentina și Uruguay în cazul cărnii de vită.

Sectorul ucrainean al ouălor și al produselor din ouă va fi, de asemenea, afectat din cauza noilor cerințe. Cu toate acestea, “din moment ce Ucraina și-a depus cererea de aderare la UE, s-a angajat să se alinieze la acquis-ul UE independent de această măsură”, se arată în raport.

Transportul de animale vii, care a fost abordat de EFSA și, cel mai recent, de Curtea de Conturi Europeană (CCE), a fost o “componentă-cheie” a legislației, potrivit Comisiei.

Atât rapoartele ECA, cât și cele ale EFSA au evidențiat impactul pozitiv al transportului de animale vii în călătorii mai scurte – sub opt ore.

În plus, unele părți interesate și state membre – cum ar fi Germania – au solicitat o interdicție la nivelul UE privind exportul de animale vii către țări terțe.

Raportul a apreciat că o interdicție a exportului de rumegătoare vii mici și mari, cum ar fi bovinele, ovinele și caprinele, “ar îmbunătăți considerabil bunăstarea animalelor”, deși ar avea “un impact economic negativ important asupra întregii economii a UE”.

“O opțiune alternativă ar fi să se permită continuarea exporturilor, dar în condiții mai stricte decât în prezent”, se arată în raport.

Propunerile de îmbunătățire a acestor condiții ar putea include călătorii de maximum nouă ore pentru animalele transportate pentru sacrificare și o durată maximă de călătorie de 21 de ore – și 24 de ore de odihnă – pentru animalele transportate din alte motive.

Călătoriile de transport vor fi, de asemenea, legate de previziunile meteorologice, cu un maxim de opt ore de călătorie între 25°C și 30°C și cu transporturi doar pe timp de noapte dacă prognoza meteo este mai mare de 30°C.

Etichetarea privind bunăstarea animalelor este menită să informeze mai bine consumatorii cu privire la condițiile în care trăiesc animalele de fermă.

Cu toate acestea, nu există norme armonizate la nivelul UE privind etichetarea bunăstării animalelor pentru majoritatea produselor de origine animală, ci doar pentru ouăle de masă, iar sistemele naționale de etichetare au fost puse în aplicare în diferite state membre, ceea ce a provocat distorsiuni pe piață și confuzie în rândul consumatorilor.

Raportul executivului a evaluat impactul unui sistem obligatoriu de etichetare a bunăstării animalelor și a constatat că o etichetă obligatorie pe mai multe niveluri a UE privind bunăstarea animalelor “ar fi cea mai eficientă în informarea tuturor consumatorilor cu privire la toate produsele de pe piață și ar avea cel mai mare potențial de îmbunătățire a standardelor de bunăstare a animalelor”.

În ciuda acestui fapt, raportul executivului propune o etichetă voluntară pe mai multe niveluri privind bunăstarea animalelor, mai degrabă decât una obligatorie, “deoarece majoritatea părților interesate sprijină o [etichetă] voluntară”.

În mod interesant, raportul concluzionează că nu a fost selectată nicio opțiune preferată în ceea ce privește creșterea blănurilor, “în așteptarea unei decizii politice”.

Cu toate acestea, studiul recunoaște că o interdicție a creșterii blănurilor “ar fi opțiunea cea mai eficientă din punctul de vedere al bunăstării animalelor, în comparație cu opțiunea de a stabili noi cerințe de bază” pe baza evaluărilor viitoare ale EFSA.

Interzicerea creșterii blănurilor a fost, de asemenea, susținută de peste 1,7 milioane de cetățeni în cadrul ICE “Europa fără blană” în martie 2023. Deși semnăturile nu au fost încă validate de statele membre, Comisia prevede că inițiativa va avea succes.