Studiu | Noua normalitate: Tendințe economice care vor defini 2021 – și nu numai

Consacrarea biotehnologiei nu se va opri la domeniul farmaceutic și medical, după ce a făcut posibile noile tipuri de vaccinuri contra COVID-19 prin utilizarea instrumentelor genetice.

„Urgența a declanșat impulsul, dar potențialul (biotehnologiei) este mult mai amplu și mai variat: de la bioinginerie, la calculul digital, automatizare și învățarea automată și până la inteligența artificială (AI)”, spune studiul The next normal arrives: Trends that will define 2021—and beyond. Urmează ceea ce McKinsey Global Institute numește Bio Revoluție: „biomolecule, biosisteme, biomașini, biocalculatoare”.

Potrivit MGI, 60% din materiile prime și intermediare intrate în economia globală ar putea fi produse pe cale biologică.

Exemplele teoretice sunt din agricultură (modificarea genetică pentru a crea culturi rezistente la secetă sau pentru a corecta deficiențe), din energie (microbii creați genetic pentru a produce biocombustibili) și din alte industrii (mătase din fir artificial de păianjen, țesături auto-reparatoare)”.

Riscul de aprovizionare și managementul lui

Managementul riscului câștigă teren în administrarea lanțurilor de aprovizionare. Managerii și antreprenorii vor căuta soluții pentru a diminua riscul de a opri producția pentru că le lipsesc componentele care nu au mai fost aprovizionate.

Însăși noțiunea de stocuri va fi regândită. „Dacă stocul primit la timp înseamnă de fapt stoc de urgență – asta înseamnă un management al riscului mult mai sofisticat”, al riscului de aprovizionare și / sau de întrerupere a activității.

„Marea re-echilibrare a început. Un sfert din exporturile globale de bunuri, sau 4.500 de miliarde de dolari își pot schimba traseul până în 2025”, spune studiul.

O nouă generație de antreprenori intră în scenă, mult mai inventivi

Spre deosebire de criza din 2008 – 2009, în plină criză coronavirus numărul de firme noi s-au dublat (în al treilea trimestru din 2020, față de aceeași perioadă din 2019).

Statistica este din SUA, unde mobilitatea afacerilor ca și a inițiativelor individuale este mai mare, dar și acolo, dublarea dosarelor de firme noi, până la 1,5 milioane, este un indiciu de schimbare.

O mulțime de IMM-uri s-au închis (trei sferturi), dar faptul că s-au înființat mai multe firme noi, o mare parte din ele fiind formate din câte o singură persoană, înseamnă că sute de mii de oameni au găsit resurse de inventivitate și au convins cu ele mici investitori.

McKinsey identifică aici o tendință care va schimba structura ocupării forței de muncă.

La aceste tendințe, studiul citat le mai adaugă pe cele deja cunoscute:

• creșterea ponderii lucrătorilor de acasă (Mckinsey estimează că va ajunge la 20% din totalul global);
• creșterea productivității pe cale digitală și accelerarea celei de-a 4 a revoluții industrială, în consecință;
• zguduirea unor reguli „istorice” privind portofoliile de investiții. Investițiile private equity (PE) vor căpăta noi funcții.
  • Până acum, dintr-o criză cei puternici iețeau și mai puternici, iar cei slabi ieșeau și mai slabi, iar investitorii PE îi tratau ca atare. Acum cei puternici nu vor mai fi liniștiți cu puterea lor ci vor căuta noi căi de dezvoltare prin fuziuni și achiziții.
• creșterea apetitului pentru consum și chiar pentru călătorii, într-un târziu.

Investitorii vor încuraja proiectele ecologice

Proiectele ecologice (corporatiste sau nu numai) nu vor mai fi doar apanajul stimulentelor rezultate din politicile guvernamentale. Iar investitorii nu vor mai acționa doar în confluență cu acestea ci le vor promova.

Investitorii vor fi interesați să-și plaseze banii în proiecte (cu componente) ecologice pentru că vor fi tot mai interesați de sustenabilitatea acestora și, prin urmare, de capacitatea lor de a genera profit pe termen lung –  cu care prețul lor de vânzare va fi proporțional.

McKinsey citează statisticile UE, care va dedica măsurilor privind schimbările climatice circa 30% din planul de relansare de 880 de miliarde de dolari (în echivalent). UE intenționează să emită „obligațiuni verziֲ” de 240 de miliarde de dolari.

China și-a propus să ajungă la neutralitatea climatică (zero emisii nete) în 2060, 10 ani mai târziu decât UE, dar relevant.

Președintele ales al SUA își va readuce țara în Acordul de la Paris.

„Oportunitățile de creștere ecologică abundă în sectoare precum energia, mobilitatea și agricultura. La fel cum companiile din economia digitală au propulsat bursele în ultimele două decenii, la fel companiile de tehnologie verde ar putea juca acest rol în următoarele decenii”, conchide studiul McKinsey.