STUDIU | Pandemia a adus un boom al vânzărilor pe internet pentru suplimentele alimentare

 Utilizarea globală a suplimentelor a crescut în timpul pandemiei COVID-19, însă mulți consumatori recunosc că și-au lăsat să „deraieze” un pic obiceiurile alimentare zilnice, fapt care sugerează că mulți consumatori ar fi putut fi prada dezinformărilor de marketing online, potrivit unui nou raport din Polonia.

Înainte de pandemie, datele globale și naționale (pentru Polonia) privind piața suplimentelor alimentare (SA) prevedeau că aceasta va crește cu aproximativ 7% anual până în 2025, însă, potrivit unui raport publicat în octombrie 2020, vânzările de suplimente alimentare au crescut exponențial în urma COVID-19, cu unele tipuri de suplimente înregistrând rate de creștere de trei cifre.

În schimb, datele de piață au arătat, de asemenea, că mulți oameni stau mai rău din punctul de vedere al unei diete echilibrate și mulți s-au îngrășat în timpul pandemiei.

Analiza căutărilor pe Google (Google Trends – GT) legate de COVID-19 și suplimentele alimentare relevă ce compuși dietetici prezintă cel mai mare interes și modul în care acest interes fluctuează în timp.

Studiul actual, realizat de cercetători de la Institutul de Științe ale Nutriției Umane, de la Universitatea de Științe ale Vieții din Varșovia și citat de roaliment.ro, a investigat interesul sporit pentru suplimente prin analiza căutărilor Google din întreaga lume, precum și prin analiza rezultatelor online ale unor sondaje (PLifeCOVID-19) efectuate în Polonia în timpul primului și al doilea val de pandemie.

Descoperirile arată că în timpul pandemiei de COVID-19, interesul și utilizarea nutrienților și alimentelor legate de imunitate, precum vitaminele C și D, zincul, usturoiul, ghimbirul sau turmericul au crescut, iar „îmbunătățirea imunității” a fost principalul motiv legat de creșterea interesului și utilizării acestor suplimente.

De asemenea, au verificat distribuția geografică a căutărilor analizate. Țările europene au avut tendința de a căuta: vitaminele K și C, seleniu, rutină, lactoferină, soc, cătină și Glycyrrhiza glabra. Pentru țările din Orientul Mijlociu, acestea au fost următoarele: vitamine, vitamina D, zinc, ceapă, zmeură, Nigella sativa; pentru țările asiatice, acestea erau: fier, iod, ulei de pește, probiotice, usturoi, miere; pentru țările africane: sistemul imunitar, usturoiul, ghimbirul, curcuma; și pentru țările din America Centrală sau de Sud și Caraibe: vitaminele K și C, acizii grași omega-3, usturoiul, ghimbirul, turmericul și echinacea.

Cercetătorii își exprimă îngrijorarea cu privire la o credință aparentă că aceste suplimente ajută la creșterea imunității în raport cu COVID-19. Raportul afirmă că, în afară de cazul vitaminelor D și C, zincului și seleniului la pacienții cu deficiențe, „nu există studii clare și convingătoare care să susțină rolul suplimentelor alimentare în prevenirea COVID-19”.

Prin urmare, ei spun că educația eficientă a consumatorilor în utilizarea rațională a suplimentelor alimentare și comportamentele de protecție a sănătății – diete sănătoase și exerciții fizice – împotriva COVID-19 ar trebui dezvoltată și introdusă la nivel local și / sau național.

Caracteristicile studiului

În primul rând, cercetătorii au folosit GT pentru a analiza schimbările în căutările legate de suplimentele alimentare și de subiectele privitoare la imunitate, de la 1 ianuarie 2020 până la 31 octombrie 2020. de asemenea, echipa de cercetători a dorit să investigheze asocierea dintre căutarea acestor subiecte și COVID-19; să exploreze distribuția geografică a căutării acestor termeni, pentru a compara popularitatea căutărilor legate de suplimentele alimentare.

La nivel global, în legătură cu coronavirusul, au fost căutate următoarele: vitamine; vitamina D; vitamina K; vitamina C; zinc; seleniu; usturoi; ceapă; echinaceea; lactoferină; Soc; Nigella sativa; și Glycyrrhiza glabra, în timp ce în Polonia căutările au inclus numai vitamine; vitamina D; vitamina C; și Glycyrrhiza glabra. Au fost efectuate căutări la nivel mondial în ceea ce privește proprietățile antivirale pentru iod, ghimbir și turmeric.

În al doilea rând, au analizat date despre utilizarea suplimentelor alimentare în timpul pandemiei COVID-19 din două studii transversale pe care le-au efectuat în Polonia în aprilie-mai 2020 ( PLifeCOVID-19 Online Study 1 ) și noiembrie 2020 ( PLifeCOVID-19 Online Studiul 2 ).

De asemenea, au colectat date despre cazurile zilnice confirmate COVID-19 și decese în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 octombrie 2020 din colecția Our World in Data susținută de cercetători de la Universitatea din Oxford. Pe baza acestor date, au extras săptămânal cazuri cumulative de COVID-19 și decese la nivel global în lume și separat în Polonia și Europa.

În prima ediție a studiului PLifeCOVID-19, au colectat 2575 de răspunsuri și au analizat 2296. în cea de-a doua ediție, au colectat 1059 de răspunsuri, dar în analiză, au inclus 978. Prima ediție a PLifeCOVID-19 a vizat investigarea schimbărilor în stilul de viață, a comportamentelor consumatorilor, inclusiv dietetice, în timpul caractinării.

Aceste sondaje au arătat că acei compuși care au început să fie suplimentați în timpul primului val al pandemiei au fost vitamina D (6,3% și respectiv 22%, respectiv pentru studiul 1 și 2), vitamina C (4,7% și, respectiv, 13%), omega-3 acizi grași (2,8% și respectiv 8,2%), zinc (2,7% și respectiv 12%), vitaminele E și A (2,6% în studiul 1) și vitaminele B (9,4% în studiul 2).

Motivele utilizării suplimentelor alimentare au fost obținute în cadrul celei de-a doua ediții a studiului online PLifeCOVID-19. Îmbunătățirea imunității a fost declarată cel mai adesea (60%), urmată de îmbunătățirea stării generale de sănătate și a stării de bine (57%), a utilizării sezoniere a vitaminei D sau a uleiului de pește (56%) și a umple golurile cu privire la nutrienți din dietă (53%).

Respondenții care au început suplimentarea în timpul pandemiei au făcut acest lucru deoarece doreau să îmbunătățească imunitatea și / sau să fie protejați împotriva COVID-19 (13%); din cauza sarcinii sau a alăptării (5,0%); pentru a-și îmbunătăți aspectul și textura pielii, părului și unghiilor (2,2%); sau datorită utilizării sezoniere a vitaminei D sau a uleiului de pește (2,0%).

Dezinformare și „ceartă”

Raportul afirmă: „Informațiile de pe internet despre metodele de prevenire și tratament COVID-19 sau despre îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar, inclusiv prin utilizarea de suplimente alimentare, variază semnificativ în funcție de tipul de site web (de exemplu, guvernamental sau comercial) și uneori au o calitate inadecvată sau chiar prezintă informații potențial dăunătoare destul de des .

„Pandemia COVID-19 a creat o cerere crescută pentru produsele care stimulează imunitatea, care poate fi folosită de vânzătorii de suplimente alimentare, FDA (Food and Drug Administration) raportând că peste 3% din scrisorile lor de avertizare priveau medicamentele legate de COVID-19, suplimente alimentare sau dispozitive medicale.

„Studiile viitoare ar trebui să examineze impactul aportului de nutrienți specifici sau compuși bioactivi din suplimentele alimentare asupra incidenței COVID-19 și a evoluției sale în raport cu starea nutrițională, starea generală de sănătate și vârsta și, în special, cu comorbiditățile precum diabetul, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, boli pulmonare cronice, inclusiv astm, și boli pulmonare obstructive cronice (BPOC). Este necesar să se investigheze mai profund rolul, precum și mecanismele de acțiune, pentru vitaminele D și C, zinc și seleniu la pacienți cu deficiențe ale acestor nutrienți. În plus, ar trebui examinat dacă și ce ingrediente ale suplimentelor alimentare (vitamine, minerale, substanțe bioactive, ierburi) prezintă un efect pozitiv în raport cu COVID-19, cauzat de SARS-CoV-2, la persoanele sănătoase, bine hrănite .“

Există dovezi științifice cu privire la proprietățile de stimulare a imunității, antiinflamatoare, antioxidante și antivirale ale mai multor compuși și alimente bioactive, inclusiv vitaminele D și C, zinc, seleniu, usturoi, ghimbir, turmeric, lactoferină, soc sau Nigella sativa. Totuși raportul menționează că datele respective nu pot fi extrapolate în mod liber la efectele asupra virusului SARS-CoV-2.

Este important de reținut și că este larg acceptat faptul că multe persoane riscă să devină deficiente în vitamina D în timpul iernii, dacă locuiesc în țări care nu primesc multă lumină solară, în special în perioadele de carantină, având în vedere reducerea timpul petrecut în aer liber. Din acest motiv, foarte mulți consumatori s-au concentrat atât de mult pe suplimentarea acestei vitamine pe tot parcursul anului 2020.