Război-hibrid la granițele UE | Cât de mari sunt riscurile să se transforme într-un război ”cald”?

• Liderii europeni în domeniul securității și apărării încep să își exprime îngrijorări legate de faptul că criza migranților de la granița dintre Polonia și Bielorusia ar putea să declanșeze, în anumite condiții, o altă criză – de această dată manifestă, sub forma unui conflict armat și violent.
• Între timp, azi-noapte, un grup de 150 de migranți au încercat să forțeze din nou granița pentru a trece în Polonia, potrivit lui Bartosz Grodecki, vice-ministrul Internelor și Administrației în cabinetul de la Varșovia. Acesta a avertizat că, potrivit informațiilor din teren, o nouă încercare de forțare a graniței ar fi pregătită pentru noaptea de joi spre vineri.
• La Bruxelles, dezbaterea privind finanțarea din fonduri europene a construirii de ziduri sau garduri de sârmă ghimpată la granițele UE a luat o întorsătură neașteptată. Charles Michel, șeful Consiliului European, s-a poziționat în favoarea ideii, deși aceasta fusese combătută în tonuri ferme de Ursula von der Leyen cu doar câteva săptămâni în urmă.
• UE și SUA intenționează să se coordoneze, în așa fel încât să aplice o nouă serie de sancțiuni regimului de la Minsk. Pe lista de sancțiuni ar putea apărea și companii de transport aerian, care ajută la aducerea migranților din Orientul Mijlociu pe teritoriul Bielorusiei. Pe eventuala listă, o surpriză: Turkish Airlines.
• Astăzi, Polonia celebrează Ziua Independenței, care reprezintă și Ziua Națională a țării. Sunt programate numeroase ceremonii militare, însă, pe lângă acestea, autoritățile de la Varșovia se așteaptă la un Marș al Independenței pe străzile Capitalei, în ciuda faptului că atât primarul Rafał Trzaskowski, cât și o instanță locală, au anunțat că în acest an tradiționalul Marș nu se va organiza. Potrivit ziarului pro-guvernamental Rzeczpospolita, o asociație a veteranilor și victimelor opresiunii intenționează, totuși, să îl organizeze și cheamă populația să participe.

”Potențialul de escaladare a crizei este extrem de mare”, a declarat ministrul eston al apărării, Kalle Laanet, miercuri, la o conferință de presă în marja Conferinței anuale pentru apărare și securitate în Zona Baltică, un eveniment regulat care reunește responsabilii militari și de securitate din regiune, cu invitați și din alte state partenere.

Comentariile sale au fost reluate și subliniate în aceeași conferință de presă de înalți oficiali ai apărării din Grecia, Lituania și Marea Britanie, care au împărtășit aceeași teamă de escaladare a unei situații deja foarte încinse la granița dintre Polonia și Bielorusia, potrivit Politico.eu.

În prezent, sunt cel puțin 2.000 de migranți aflați în tabere improvizate de partea bielorusă a graniței, la temperaturi sub limita înghețului, în condiții inumane, fără hrană sau mâncare. Aceștia au fost îndrumați spre punctele de trecere a frontierei începând de săptămâna trecută, cu ajutorul militarilor bieloruși, indicându-li-se spre Polonia, unde nu au dreptul legal de intrare și sunt împinși înapoi spre Bielorusia, de militarii mobilizați de Varșovia. În acest fel, sunt prinși în zona de frontieră, fără multe opțiuni, într-o schemă cinică despre care oficialii polonezi și UE spun că a fost pusă la cale de Minsk, cu sprijin rusesc.

Colac peste pupăză, tensiunile vin pe fondul apariției unor fotografii din satelit care au confirmat că Rusia masează din nou trupe și echipamente militare la granița sa cu Ucraina.

În întâlnirea de la Tallinn, oficialii estoni au spus că legăturile dintre cele două evenimente nu sunt deloc dificil de făcut. De altfel, marți, Polonia a acuzat direct Moscova că a contribuit la orchestrarea unui complot prin care au fost atrași mii de migranți din Orientul Mijlociu înspre Belarus, înainte de a-i trimite la granițele UE.

Oficialii își măsoară cu mare atenție cuvintele

Pentru Politico, Laanet a declarat că nu poate să excludă posibilitatea unui război în toată regula la granița polono-bielorusă, deși a fost foarte precaut în cuvintele alese pentru a răspunde la această întrebare:

”Desigur, nu putem spune că nu există niciun risc. Dar, deocamdată, nu știm cât de mare este acesta, pentru moment. Trebuie să monitorizăm cu foarte mare atenție situația, zi de zi.”

Comandantul Forțelor de Apărare Estoniene, Martin Herem, a susținut o declarație de presă marți, în care a avertizat că președintele Bielorusiei, Aleksandr Lukașenko s-ar confrunta cu impedimente logistice majore în cazul în care ar avea de gând să pornească la un război adevărat, deși recunoaște că liderul de la Minsk ”pare să-și fi pierdut mințile”:

”Nu cred că Lukașenko ar vrea să înceapă un război. Nu are suficiente resurse pentru a lupta într-un război, dar… unele împușcături ar fi posibile”, spunea Herem.

Cel mai probabil, ar putea fi ”un conflict de intensitate scăzută”, a mai spus Herem.

Cum se vede situația dinspre NATO și UE?

Oficialii din apărare reuniți la Tallinn susțin că, deocamdată, UE ar trebui să se concentreze pe creșterea capacității de furnizare spre Polonia, Lituania și Letonia de materiale logistice și resurse. Concomitent, pe căi diplomatice, ar trebui să facă presiuni și pași concreți pentru noi sancțiuni împotriva Bielorusiei. Așa se și întâmplă: UE pregătește în prezent noi sancțiuni, de data aceasta vizând companiile aeriene și oficialii care contribuie la punerea în aplicare a stratagemei cu migranții.

Pe termen mai lung, oficialii cred că liderii trebuie să aibă discuții serioase cu privire la posibila necesitate de implicare a NATO, caz în care lucrurile ar ajunge la un alt nivel. În vreme ce implicarea NATO ar putea mobiliza resurse suplimentare semnificative pentru statele membre aflate la nevoie, aceasta va adăuga o dimensiune militară concretă acestui conflict, lucru considerat de unii vorbitori drept foarte periculos.

James Heappey, ministrul Forțelor Armate din Marea Britanie, a avertizat că amestecarea NATO în conflictul de la graniță ar putea aduce o escaladare a acestuia. Criza curentă, spune el,

”… este, în mod evident și imediat, o sarcină a Uniunii Europene de a-și asigura și a-și stabiliza situația de la frontieră”.

Iar criza aici ar trebui să se oprească, a subliniat el,

”… pentru că în momentul în care situația trece în teritoriu militar, ar putea escalada într-o direcție foarte complicată… Dacă aceasta devine în principal o problemă a NATO, ne vom afla într-un teritoriu foarte, foarte, foarte, foarte periculos.”

Viceministrul lituanian al apărării, Margiris Abukevičius, a marșat pe aceeași idee, dar a părut mai puțin convins că implicarea NATO ar putea fi o idee periculoasă.

”Pe termen scurt, da, UE are numeroase instrumente”, a spus el, făcând referire la capacitatea blocului comunitar de a sancționa Minsk-ul, precum și la Frontex, agenția UE care are rolul de securizare a frontierelor, care are sediul central tocmai la Varșovia.

”Însă, se ridică întrebări și pentru NATO, întrucât escaladarea este posibilă și tocmai aceasta este natura atacurilor hibride. Ar trebui să avem întotdeauna în vedere posibilitatea de escaladare a acestui tip de conflicte și să imaginăm scenarii diferite care ar putea implica și armata”.

Unii oficiali de la conferință au subliniat că Frontex și NATO cooperează în Marea Egee și au sugerat că alianța militară ar putea juca un rol important în domenii precum supravegherea zonei de graniță, putând să desfășoare drone de supraveghere. Și cam atât.

Analist rus: ”Situația este cu adevărat periculoasă”

În cazul unui escaladării conflictului, dacă situația de la granița polono-bielorusă ar scăpa de sub control, Lukașenko ”va trebui să cheme Rusia în ajutor”, iar forțele acesteia vor fi dislocate în Bielorusia în manieră accelerată – crede comentatorul militar rus Pavel Felgenhauer, citat adesea de presa occidentală, într-un interviu acordat astăzi agenției naționale de presă din Polonia, PAP (Polska Agencja Prasowa).

Expertul rus subliniază că, într-o situație de conflict în care unul dintre statele membre NATO ar fi atacat, Alianța se obligă, prin articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord, să îi sară în ajutor. Rusia și Bielorusia sunt, la rândul lor, obligate prin astfel de tratate să intervină, iar, dacă conflictul se intensifică, ar putea începe o concentrare de trupe de ambele părți – spune Felgenhauer.

”Situația este cu adevărat periculoasă. Rusia nu intenționează să disloce forțe în acest moment, dar o poate face foarte rapid dacă e nevoie. În sine, atragerea de trupe de ambele părți este un lucru foarte periculos. Până acum, nu a existat nicio confruntare armată la granița polono-bielorusă”, a spus comentatorul rus.

Potrivit lui Felgenhauer, Lukașenko ar vrea să acționeze față de UE în același mod în care a făcut-o în trecut președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, ”pentru a obține concesii, sub amenințarea unui val de refugiați”.

Pentru Lukașenko, adaugă expertul,

”… este crucial, pentru că acum regimul lui tremură. Modelul economic pe care îl construia în timp ce susținea că se păstrează în echilibru, între Moscova și Occident, s-a prăbușit din cauza sancțiunilor occidentale. Așa că acum trimite semnale: «sună-mă, vom face o înțelegere, oprim refugiații… fă-mă președinte și ridică naibii sancțiunile!»”

Felgenhauer spune că Rusia, care acum îl susține pe Lukașenko, ”nu va avea proasta inspirație să ajungă la război din cauza prostiilor lui”, dar nici ”nu va renunța la el”.

Însă, chiar și așa, de la un moment dat încolo, lucrurile ar putea scăpa de sub control:

”Lukașenko, în timp ce caută o soluție la propriile sale probleme, ar putea declanșa, în principiu, un război pan-european. Să ne amintim doar de atâtea cazuri cunoscute din istorie, de exemplu, Primul Război Mondial a fost declanșat de un incident absolut minor”, spune comentatorul rus, care scrie regulat pentru publicația independentă Novaya Gazeta.

Cu sau fără sârmă ghimpată la granițele UE?

Pare să fie dezbaterea momentului în UE, iar vechii adversari hotărâți ai acestei idei, căreia îi dăduse glas pentru prima oară premierul de la Budapesta, Viktor Orbán, par să își schimbe treptat părerile.

Charles Michel, șeful Consiliului European, încearcă acum să dea uitării declarațiile recente ale Ursulei von der Leyen, care a anunțat după summitul UE din octombrie că Executivul și Parlamentul European nu susțin alocarea de fonduri UE pentru sârmă ghimpată și ziduri ridicate la frontierele UE.

Această declarație a d-nei. von der Leyen a fost percepută drept un refuz clar al Bruxelles-ului de a lua în considerare o scrisoare pe această temă formulată de 12 țări, printre care Polonia, statele baltice, Danemarca, Austria, Grecia, Ungaria și Bulgaria.

Totuși, Michel reamintește că discuția despre finanțarea zidurilor nu a fost încă tranșată de UE, lucru pe care l-a menționat chiar în timpul unei vizite la Varșovia. El a spus că nu există obstacole legale în calea finanțării construcției unor bariere la frontiere din bugetul UE. Conform unor evaluări neoficiale de la Bruxelles, citate în ediția de astăzi a prestigiosului ziar polonez Gazeta Wyborcza, majoritatea țărilor UE încep să susțină această idee.

Mai mult, Ursula von der Leyen a fost chiar certată pentru poziția ei care denota inflexibilitate de mai mulți lideri europeni, inclusiv de premierul danez Mette Frederiksen, potrivit unor surse de la Bruxelles, citate de cotidianul polonez.

Tema cheltuirii banilor UE pe ziduri sau garduri de sârmă ghimpată la frontierele externe ale Uniunii va apărea, cel mai probabil, pe agenda reuniunii șefilor diplomației UE în Consiliul de luni, 15 noiembrie.

Al 5-lea pachet de sancțiuni

La aceeași reuniune, miniștrii de Externe ar trebui să dea undă verde celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Bielorusiei, pregătit încă din septembrie – mai ales sub presiunea Poloniei și Lituaniei. Este vorba despre extinderea ”listei neagră” a UE cu aproximativ 30 de persoane și instituții din Belarus implicate în ”contrabanda cu oameni organizată de către regimul Lukașenko”, potrivit termenilor utilizați de autoritățile de la Varșovia.

Până acum, lista de sancțiuni, care înseamnă înghețarea proprietăților și – în cazul persoanelor – interdicția de a intra în UE, include 166 de persoane și 15 instituții, dar fără legătură cu această nouă criză, a migrației alimentată artificial de Minsk.

Tot în această săptămână, UE a aprobat – în cele din urmă – o decizie preliminară luată încă din septembrie, de a pune capăt facilitării vizelor pentru oficialii belaruși care călătoresc în Europa.

”Sancțiunile sunt pe masă. Acum trebuie să ne coordonăm cu statele membre pentru a identifica cele mai eficiente instrumente. Suntem gata să le folosim împotriva regimului din Bielorusia. Atacurile hibride asupra UE trebuie să înceteze. Trebuie să ne arătăm unitatea puternică”, a spus miercuri Charles Michel.

Lukașenko amenință cu tăierea tranzitului de gaze dinspre Rusia

Președintele bielorus Lukașenko a amenințat joi că va riposta împotriva oricăror noi sancțiuni ale Uniunii Europene, inclusiv prin oprirea tranzitului de gaze naturale și mărfuri dinspre Rusia prin Belarus, potrivit Reuters.

“Noi încălzim Europa, iar ei încă ne amenință că ne vor închide granița. Și dacă o să oprim gazele naturale la graniță? Prin urmare, aș recomanda conducerii Poloniei, lituanienilor și altor oameni fără cap să se gândească înainte de a vorbi”, a spus Lukașenko.

Surprizele de pe listele cu sancțiuni

La reuniunile de criză de la Bruxelles, experții UE au indicat spre Istanbul, Dubai și Moscova drept cele trei hub-uri aeriene utilizate preponderent pentru transferul migranților înspre Bielorusia. În acest context, companiile aeriene turcești sunt cele care au operat cele mai multe astfel de zboruri. Din acest motiv, la Bruxelles sunt în desfășurare discuții avansate cu privire la modul în care ar putea fi aplicate sancțiuni împotriva companiilor aeriene turcești – inclusiv asupra Turkish Airlines. Despre compania rusească Aeroflot, sursele Gazetei Wyborcza susțin că ”se discută până acum doar la modul foarte teoretic”.

Într-un comunicat remis presei miercuri, Turkish Airlines respinge afirmațiile care susțin că ar contribui la alimentarea crizei migrației dinspre Orientul Mijlociu spre Bielorusia și, mai departe, spre UE.

Implicarea Turciei și a Turkish Airlines în criza migrației, deși se bazează deocamdată pe afirmații încă neprobate, ar putea avea un impact important asupra relațiilor turco-polone, după o recentă ameliorare a acestora, manifestată prin faptul că Varșovia a anunțat în luna mai achiziționarea de drone de fabricație turcească, devenind primul membru NATO care va utiliza acest tip de aparate.

În ce privește sancțiunile, convingerea predominantă la Bruxelles este că aprobarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni ar trebui să fie însoțită, aproape imediat, de începerea discuțiilor despre cel de-al șaselea pachet.

Acesta ar urma să prevadă înăsprirea sancțiunilor economice împotriva Minsk-ului, deși restricțiile adoptate vara trecută împotriva exporturilor din Bielorusia a sărurilor de potasiu, un ingredient esențial în industria îngrășămintelor chimice, a produselor din tutun și a celor ale industriei petrochimică ar putea începe să lovească mai sever Bielorusia abia începând de anul viitor, când unele contracte de afaceri încheiate anterior vor expira.

Franak Viačorka, consilier al disidentei bieloruse Sviatlana Tsikhanouskaya, susține Statele Unite au pregătit, la rândul lor, noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk, în ”coordonare strânsă cu UE și alți parteneri”, potrivit Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă. Sancțiunile necesare vizează nu doar companiile aeriene, ci și infrastructura economică, politică și militară care îi permite lui Lukașenko să rămână la putere.

Cancelarul Angela Merkel a vorbit deja la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, cerându-i să facă presiuni asupra Minsk-ului, într-o formă de confirmare neoficială a faptului că Minsk-ul nu ar fi capabil, de unul singur, să pună la punct actuala operațiune de la frontiera cu Polonia, fără consimțământul, acordul sau sprijinul Kremlinului.

Cu toate acestea, la Bruxelles nu se discută despre niciun fel de noi restricții asupra Rusiei, deși – fapt sugerat de premierul polonez Mateusz Morawiecki – posibilitatea închiderii complete a graniței UE cu Bielorusia ar afecta tranzitul rutier și feroviar de marfă între UE și Rusia, în special în detrimentul rușilor, crede Morawiecki.