Studiu: Țările conduse de femei au gestionat mai bine criza coronavirusului

Țările conduse de femei au obținut rezultate „sistematice și semnificativ mai bune” în gestionarea crizei sanitare, par să arate cercetările, impunând restricții mai devreme și înregistrând în medie jumătate din numărul deceselor din țările conduse de bărbați, scrie The Guardian.

Succesul relativ timpuriu al unor lideri precum Angela Merkel în Germania, Jacinda Ardern în Noua Zeelandă, Mette Frederiksen în Danemarca, Tsai Ing-wen, Taiwan și Sanna Marin în Finlanda, au atras până acum multe titluri în presă, dar puțină atenție din mediul academic.

Analiza a 194 de țări, publicată de Centrul de Cercetare a Politicii Economice și Forumul Economic Mondial, sugerează că diferența este reală și „poate fi explicată prin răspunsurile politice proactive și coordonate”, adoptate de liderii de sex feminin.

Chiar și după ce valorile clare și frecvent citate, precum Noua Zeelandă și Germania – și SUA pentru liderii de sex masculin – au fost eliminate din statistici, studiul a constatat că succesul relativ al liderilor de sex feminin a fost doar consolidat.

„Rezultatele noastre indică clar că liderii femei au reacționat mai rapid și mai decisiv în fața potențialelor fatalități”, a declarat Supriya Garikipati, economist, specialist în dezvoltare la Universitatea Liverpool, coautor cu Uma Kambhampati de la Universitatea Reading.

„În aproape toate cazurile, au impus măsuri de izolare mai devreme decât liderii bărbați, în circumstanțe similare. Deși acest lucru poate avea implicații economice pe termen lung, aceasta a ajutat cu siguranță aceste țări să salveze vieți, după cum o demonstrează numărul semnificativ mai mic de decese în aceste țări. “

Cei doi cercetători au spus că au analizat diferitele răspunsuri politice ale țărilor în fața virusului și ulterior totalul de cazuri Covid-19 și decese până la 19 mai, introducând o serie de variabile care să ajute la analiza datelor brute și să realizeze comparații fiabile între țări.

Printre seturile de date luate în considerare s-au numărat PIB-ul, populația totală, densitatea populației și proporția rezidenților în vârstă, precum și cheltuielile anuale pentru sănătate pe cap de locuitor, deschiderea spre călătorii internaționale și nivelul egalității de gen în societate în general.

Întrucât doar 19 din cele aproape 200 de țări erau conduse de femei, autorii au creat, de asemenea, așa-numite țări vecine „cele mai apropiate” pentru a compensa dimensiunea redusă a eșantionului. Astfel, au împerecheat Germania, Noua Zeelandă și Bangladeshul cu Marea Britanie, Irlanda și Pakistan, țări conduse de bărbați.

„Această analiză confirmă în mod clar că atunci când țările conduse de femei sunt comparate cu țări similare cu ele în ceea ce privește o serie de caracteristici, primele s-au comportat mai bine, înregistrând mai puține cazuri, precum și mai puține decese”,

a spus Garikipati.

Ea a adăugat că liderii de sex feminin „sunt mai reticenți să-și asume riscuri în privința vieților”, închizând țările lor mult mai devreme decât liderii bărbați, asta a sugerat, de asemenea, că sunt „mai dispuși să-și asume riscuri în domeniul economiei”.

Garikipati a afirmat că dovada unei „diferențe semnificative și sistematice” a arătat că „faptul că sunt conduse de femei a oferit țărilor un avantaj în contextul crizei actuale”, chiar și în contextul instituțional curent.

Cercetătorii și-au exprimat speranța că studiul „va servi ca punct de plecare pentru a lumina discuția cu privire la influența liderilor naționali în explicarea diferențelor dintre țări în ceea ce privește rezultatele referitoare la Covid-19”.